Pentru România, recentul incident cu drona distrusă de F-16 în apropierea Neptun Deep este o reamintire a faptului că țara noastră este una dintre cele mai expuse incursiunilor ostile dinspre Est. Dincolo de protecția NATO și acțiunile militare proprii, cu ce poate ajuta Uniunea Europeană statele-membre și cu ce le ajută, efectiv?
România are nevoie de facilități anti-drone
sursa: Ministerul Apărării Naţionale, 25 august 2026
O statistică a Ministerului Apărării Naționale arată că de la începutul războiului până pe 25 august, în România au fost identificate 68 de fragmente de drone și de drone, iar numărul pătrunderilor neautorizate în spațiul românesc este de 43. O comparație cu alte state de pe flancul estic al NATO este dificilă, dar Polonia, de pildă, o altă țară expusă, contabiliza și ea în septembrie 2025 cifre de același ordin de mărime, chiar dacă nu total similare.
Din august 2024 până în februarie 2026, au existat 144 de incidente cu drone suspecte în peste 12 țări europene, potrivit unui nou raport publicat în iulie de Institutul Internațional pentru Studii Strategice, cu sediul la Londra.
Drone raportate în Europa, în funcție de locație și amplasament, august 2024 - februarie 2026. The International Institute for Strategic Studies, 2 iulie 2026
Chiar dacă o parte din incidente sunt legate de drone ucrainene rătăcite, fără potențial ostil, e clar că România trebuie să fie interesată de orice fel de contribuție strategică, inclusiv a organismelor nemilitare ca Uniunea Europeană.
„Zidul anti-dronă” al Ursulei von der Leyen și proiectul DECODER
Ideea de „zid anti-dronă” la flancul estic a câștigat notorietate datorită faptului că a fost propusă de președinta Uniunii Europene într-un discurs din toamna lui 2025. E vorba însă de mai mult decât o frază dintr-un discurs. O componentă importantă a planului de apărare al UE e așa-numitul proiect DECODER (de la „DronE and COunter Drone European Resolve”), care include statele UE, Norvegia și Ucraina și își propune să susțină achizițiile comune, extinderea capacităților europene de producție, interoperabilitatea sistemelor, etc. Uniunea Europeană contribuie la această rețea cu ceea ce știe mai bine să facă, adică bani și networking. Proiectul a fost lansat în iulie de Comisie și așteptă aprobarea Consiliului European. Dintr-o investiție totală de 3,5-5 miliarde de euro, până în 2033, DECODER intră într-o finanțare inițială de 325 de milioane de euro, dedicată unui număr de cinci proiecte de apărare.
Un alt proiect european, Eastern Flank Watch, care se referă în general la capacitatea de apărare pe flancul estic, și nu numai la drone, are o investiție propusă de 60-100 de miliarde până în 2036. Obiectivele sunt asemănătoare cu cele ale DECODER, iar lucrurile ar urma să fie puse în mișcare la sfârșitul lui 2026, urmând ca sistemul să devină funcțional la sfârșitul lui 2028.
Alianța pentru drone cu Ucraina
sursa: Direcția Generală pentru Industrie de Apărare și Spațiu, Comisia Europeană
Alianța pentru Drone UE-Ucraina este o știre de care, posibil, cititorii români au auzit deja. Lansată de Comisia Europeană pe 17 iulie, ea include în primul pas colaborarea a nouă firme ucrainene și alte nouă, ucrainene de profil. E vorba de crearea de societăți mixte euro-ucrainene, folosirea experienței de luptă și a ciclurilor rapide de inovare din Ucraina, producția de drone și sisteme antidronă mai ieftine și crearea unor standarde comune pentru integrarea capacităților militare. Prima reuniune a celor 18 membri este programată pentru septembrie 2026. Ar trebui ca aceasta să fie urmată de anunțuri referitoare la contracte de producție, cantități și tipuri de aparate.
Sancțiunile și declarațiile de condamnare UE
Folosite într-o gamă largă de situații, sancțiunile Uniunii Europene și declarațiile de condamnare au ca scop minimalizarea capacității ofensive a Rusiei, iar cele generale vizează inclusiv dronele, prin restricțiile pe care le impun în domenii precum energia, importurile de subansamble care pot fi folosite în scopuri militare, etc. Uniunea Europeană a decis însă, separat, și sancțiuni specifice legate de drone. Pe 17 iulie, a dispus înghețarea activelor și interdicția de călătorie pentru șase entități (cinci companii din grupul rusesc ABS Electro și șefa acestuia, Irina Harisova). În plus, pachetul de 21 de sancțiuni din 23 iulie include și 37 de elemente legate de dronele rusești.
Următorii pași anti-drone
Comisia și Consiliul European nu au dat deocamdată publicității detalii concrete cu privire la alte inițiative anunțate, ca D-TECT. Proiectele deja menționate au depășit însă stadiul declarativ și creează o complementaritate între Bruxelles și statele-membre și NATO în materie de securitate. Pentru 2026 și 2027 mai sunt propuse exerciții europene de securitate referitoare la drone, conceptul „EU Trusted Drone Label” (etichetă pentru drone și componente sigure) sau un centru european de excelență antidronă.
Ceea ce poate face, sau intenționează să facă, Uniunea Europeană în materie de drone nu arată la fel de romantic și palpitant ca „Top Gun”. Să nu uităm însă de butada atribuită unui sindicalist din industria auto americană a vremii, că Al Doilea Război Mondial a fost câștigat pe liniile de asamblare de la Detroit. Componenta economică și industrială a războiului a existat dintotdeauna, dar în cazul sistemelor militare foarte sofisticate ale prezentului, ea contează mai mult ca oricând.
