Liderii ţărilor UE se întâlnesc azi la Bruxelles pentru o bătălie bugetară pe care speră să o încheie înaintea valului de alegeri de anul viitor, marcat mai ales de scrutinul prezidenţial din Franţa. Cele două trilioane propuse de Comisia Europeană pentru bugetul următorilor 7 ani sunt destinate preocupărilor majore ale Uniunii de la agricultură la apărare şi de la competitivitate la imigrație. Sunt în joc mai multe decizii cruciale, între care stabilirea sumei alocate fermierilor și regiunilor europene, dimensiunea bugetului pentru Ucraina și apărare, rolul inteligenței artificiale și dacă acești bani vor fi folosiți sau nu pentru a finanța centrele de migranți din Africa. Sunt probleme pe care cei 27 de șefi de stat și de guvern vor să le rezolve până de Crăciun, sub spectrul alegerilor din 2027 din mai multe ţări membre, care pot aduce la putere lideri eurosceptici capabili să remodeleze negocierile bugetare.
Divergenţe dificil de aplanat
Taberele sunt însă împărţite între aşa-numitele ţări cumpătate, Germania, Suedia, Olanda şi Danemarca, mari contribuabile la bugetul comun, aflate sub presiunea propriilor cheltuieli şi care vor reducerea substanţială a sumei propuse de Comisia Europeană. De cealaltă parte, Franţa, Italia, Polonia şi Spania sunt susţinătoarele unui buget ambiţios, cu fonduri mai mari pentru agricultură și coeziune socială și regională. Irlanda, care deține președinția rotativă a UE a propus reduceri de compromis de 140 de miliarde de euro, în special la competitivitate și ajutorul pentru dezvoltare, dar soluţia a nemulţumit pe toată lumea.
Europenii încearcă să reasigure Ucraina
După discuţiile bugetare şi relaţiile cu China, liderii europeni îşi vor îndrepta mâine atenţia spre Ucraina, în prezenţa preşedintelui Volodimir Zelenski, aflat din nou în disgraţia publică a lui Donald Trump. Confruntat cu alegeri dificile luna viitoare, când partidul său Republican riscă să piardă controlul Congresului, ceea ce ar însemna atât blocarea programului prezidenţial pentru ultimii doi ani de mandat, dar şi o eventuală suspendare din funcţie, Trump a ales să învinovăţeasă Ucraina şi pe Zelenski pentru scumpirea mondială a carburanţilor care-i afectează şi pe americani şi să treacă sub tăcere propriul război din Iran cu care-şi nemulţumeşte compatrioţii şi care a provocat, de fapt, criza energetică globală. Sub pretextul reluării fluxului mondial de motorină, preşedintele american a permis Rusiei să reia exporturile aflate până acum sub sancţiuni şi a răspuns nemulţumirii ucrainene de a-şi vedea agresorul cu fonduri proaspete pentru continuarea războiului prin sugestia ca Ucraina să-şi aleagă un nou lider, aliniindu-se din nou poziţiei Kremlinului, care-l consideră pe Zelenski ilegitim.
