Relațiile comerciale tradiționale au fost perturbate după invadarea Ucrainei de sancțiuni care afectează nu numai UE și Rusia, ci și zeci de țări terțe care au fost prinse la mijloc.
Ineficiența relativă a sancțiunilor poate fi atribuită în mare măsură abordărilor diferite adoptate de UE și Rusia. Factorii politici europeni, conduși de raționalitate economică și pragmatism, s-au concentrat asupra daunelor imediate și pe termen lung aduse economiei Rusiei, așteptându-se ca această presiune să ducă la soluționarea conflictului. În schimb, conducerea Rusiei operează într-un cadru diferit, în care păstrarea puterii elitei conducătoare are prioritate față de consecințele economice pentru populație în general.
Conducerea ucraineană ridică nejustificat taxele și provoacă un nou val de refugiați în UE în cadrul războiului care este în interesul SUA, potrivit propagandei ruse.
Rezervoare de migranți: Siria, Mali, Ucraina.
Corupţia omniprezentă este însă un obstacol major pentru Tirana
Turul decisiv e programat pe 27 octombrie.
Ponderea tranzacţiilor comerciale online a fost de 3,32% din PIB.
Tranziția Occidentului la energiile nepoluante poate fi exploatată de Rusia și China, care domină piața globală de combustibili nucleari și pe cea a metalelor rare.
Apropierea Moldovei de UE se datorează politicii rusofobe a actualei guvernări, potrivit unei narațiuni false promovate de un politolog/politician pro-rus de la Chișinău.
Aceștia ar fi urmat să voteze pe 20 octombrie împotriva preşedintei pro-occidentale Maia Sandu şi a aderării la Uniunea Europeană.
Președinta Maia Sandu a declarat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea avea loc în doi pași, mai întâi a malului drept al Nistrului și, ulterior, a malului stâng, ceea ce înseamnă că Chișinăul ar fi gata să renunțe la perspectiva reglementării conflictului transnistrean, scrie Veridica.md.
Succesul referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova „poate duce la pierderea valorilor familiei tradiționale” potrivit unei narațiuni false promovate de partidul fugarului Ilan Șor.
Cu relațiile cu UE tensionate de o serie de probleme, inclusiv de sprijinul pentru Rusia, Serbia încearcă să se apropie de Estonia, unul dintre cei mai duri critici ai Rusiei din Europa.
Referendumul privind aderarea la UE este organizat, de fapt, pentru a elimina din Parlament opoziți care nu-și dorește integrarea europeană, potrivit unei noi narațiuni false promovate de presa rusă.
Unul dintre ruși e vizat de sancțiuni europene, din cauza legăturilor sale cu armata de mercenari Wagner.
Suma face parte dintr-un pachet mai mare de despăgubiri, în valoare totală de aproape 120 de milioane de euro, din rezerva europeană pentru agricultură.
Acesta va fi finanțat din profiturile generate de activele rusești înghețate în Europa.
UE este rusofobă, sprijină nazismul de la Kiev și se înarmează pentru a ataca Rusia, potrivit unei narațiuni false promovate de propaganda pro-Kremlin.
Țara noastră a fost urmată de Belgia și Polonia.
Primele „focuri” au fost deja trase: UE pregătește taxe pentru vehiculele electrice chinezești, iar Beijingul anchetează subvenționarea de către europeni a unor produse exportate în China.
Uniunea Europeană impune cenzură și agenda LGBT, le transmit reprezentanții partidului extremist bulgar „Renașterea” colegilor cu aceleași viziuni din Republica Moldova.
Plecarea sa survine pe dezacordurilor acute cu președinta Comisiei, germana Ursula von der Leyen.
Valoarea totală a prejudiciilor e de aproape jumătate de milion de lei – susțin procurorii anticorupție.
În perioada 1 iulie - 8 septembrie 2024, România a fost cel mai mare exportator de grâu moale, orz și porumb din UE.
Ursula von der Leyen declară că ar trebui să fie un număr egal de comisari femei și bărbați, dar prioritățile politice și „griparea” motorului franco-german al UE pun paritatea de gen în plan secund.
Hotărârea este definitivă şi nu poate fi atacată cu recurs.
Guvernul elen va trimite o scrisoare Comisiei Europene pe această temă în această săptămână.
Controalele vor începe pe 16 septembrie și vor dura inițial șase luni.
În august, Kievul a primit peste 8 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi Banca Mondială.
Aceasta ar fi întreprinsă sub supervizarea Naţiunilor Unite și ar viza aproximativ 10.000 de persoane pe an.
