Rusia va intensifica războiul hibrid pentru a intimida Europa și e de așteptat o creștere a numărului de sabotaje, atacuri cibernetice, asasinate și violări ale spațiului aerian, scrie presa independentă rusă. Aceasta analizează și poezia asociată războiului din Ucraina, cu poeți care visează în continuare la strâmtorile Turciei și împărțirea Europei.
ISTORIES: Rusia extinde războiul hibrid împotriva Europei. De ce face acest lucru și care sunt metodele Kremlinului
„În următoarele luni va crește numărul de atacuri hibride. Iarna aceasta va fi una sumbră pentru Europa”, a atenționat, pe 30 septembrie, ministrul apărării al Belgiei, Theo Francken. El și colegii săi din UE deja au început să discute un nou protocol de acțiuni ca răspuns la amenințările hibride ruse. NATO, de asemenea, îndeamnă la revizuirea abordărilor de apărare în războiul hibrid.
Agresiune directă – drone, avioane și nu doar. Din primele luni ale războiului, dronele rusești au început să intre pe teritoriul țărilor vecine cu Ucraina. La mijlocul lunii martie 2022, un fermier român a găsit o dronă de recunoaștere Orlan-10. De atunci, dronele și rachetele rusești lansate asupra Ucrainei, au pătruns de mai multe ori în spațiul aerian al României, Moldovei, Poloniei, Letoniei și Lituaniei. […] În septembrie 2025, în Polonia au pătruns 19 drone-momeală rusești Gerbera, fără explozibil. O parte dintre acestea au fost doborâte de avioanele NATO, fiind primul caz de la începutul războiului, în care aviația Alianței a distrus drone rusești. Dacă incidentele anterioare de survolare au fost considerate întâmplătoare, incursiunea aeriană în Polonia a fost calificată drept intenționată. [...]
Sabotaje în interiorul Europei: De la începutul războiului, numărul acțiunilor de sabotaj rusești a ajuns probabil la ordinul sutelor. Până în august 2025, Institutul Internațional de cercetări strategice IISS a contabilizat 66 de operațiuni atribuite războiului hibrid rus. Potrivit Centrului Internațional împotriva terorismului ICCT și GLOBSEC, în primii patru ani de război au fost 151 de incidente care au legătură cu Rusia. În 2026, în Europa au avut loc zeci de acțiuni de sabotaj la întreprinderi militare și obiective de infrastructură. Cel mai răsunător caz a fost incidentul de la Leipzig, unde în preajma unui avion de transport ucrainean cu muniție pentru armată, a fost găsită o dronă cu explozibil. [...]
Alte mijloace de război hibrid utilizate de Rusia: atacurile cibernetice; bruierea semnalelor GPS; dezinformarea; trimiterea de migranți în Europa; tentative de asasinat. [...]
Ce urmărește Rusia. În primul rând, să intimideze Europa și să o forțeze să renunțe la susținerea Ucrainei. [...] În al doilea rând, să testeze limitele de toleranță. „Ei testează mereu pragul de aplicare a articolului cinci, ca să vadă unde e linia roșie”, a declarat acum o lună ministrul de externe al Estoniei Hanno Pevkur. El se referea la articolul cinci al acordului NATO, în care se spune că atacul asupra unui membru al alianței este tratat ca un atac asupra întregului bloc. [...] Al treilea scop al Rusiei e să pregătească terenul pentru o posibilă invazie. În prezent autoritățile ruse nu au intenții clare să intre într-un conflict militar direct cu NATO, însă „Kremlinul fără îndoială creează premise pentru cazul în care va lua o astfel de decizie în viitor”, potrivit ISW. Atacurile hibride vizează inclusiv fisurarea NATO, recunosc funcționarii alianței. Aceasta ar putea influența asupra hotărârii NATO de a-și apăra unul dintre membri în caz de invazie rusă. În plus, invadând spațiul aerian NATO, armata rusă adună informații, în particular privind algoritmul acțiunilor sistemului antiaerian al alianței.
RE:RUSSIA: Tulburarea bipolară a economiei de război: ritmurile de creștere apropiate de zero nu reprezintă o stagnare, ci coexistența creșterii și contractării economice
În primele opt luni ale anului 2026, producția industrială a rămas la același nivel ca anul trecut, iar creșterea PIB-ului în mare măsură a încetat. La prima vedere, economia rusă se află aproape de „punctul de stagnare” de mai mult de un an. Cu toate acestea, indicatorii agregați apropiați de zero ascund procese specifice caracteristice acestei faze a economiei de război. Stagnarea indicatorilor generali ascunde o polarizare accentuată. Dacă la sfârșitul anului 2024, aproximativ 85% din sectoarele industriale erau în zona de creștere, la începutul anului 2026, aproape două treimi se aflau în recesiune. În ciuda acestui fapt, sectoarele economice asociate statului și contractelor militare continuă să înregistreze rate de creștere ridicate. Industria se confruntă simultan cu două impulsuri opuse. În timp ce cererea guvernamentală ajută un sector, costurile ridicate ale creditării, deteriorarea situației financiare a întreprinderilor și reducerea investițiilor afectează potențialul celorlalte. Către vara anului 2026, temperarea economiei și reducerea prudentă a ratei de bază au început să dea niște rezultate, atenuând scăderea producției într-o serie de sectoare civile, în principal în sectorul construcțiilor și al investițiilor. Însă, o înrăutățire bruscă a stării sectorului petrolier, legată de atacurile ucrainene și de prăbușirea industriei prelucrării și a producției de petrol și gaze, a nivelat acest impuls pozitiv. Judecând după bugetul prezentat Dumei săptămâna trecută, Kremlinul mizează pe consolidarea factorului mobilizator în politica sa economică. Continuarea extinderii cheltuielilor militare înseamnă o stimulare agresivă a sectorului militar, ceea ce, pe de o parte, va duce la rate de creștere economică mai mari și (posibil) pentru o perioadă va menține economia să nu intre în recesiune, dar, pe de altă parte, va face imposibilă reducerea ulterioară a ratei dobânzii. Tulburarea bipolară a economiei ruse se va accentua. În esență, aceasta reprezintă o redistribuire a resurselor din sectorul civil în cel militar, fapt pentru care economia va trebui să plătească în viitor. […]
THE INSIDER „Viață lungă – moarte rapidă”. Cum explică poezia-Z războiul, care a ajuns în impas
În ultimii cinci ani, poezia pro-război reflectă ideologia Kremlinului. Totodată, poate fi observat cum se schimbă „cauzele” inițiale ale războiului. Dacă până în 2022, poezia promitea un triumf iminent al voinței ruse, acum aceasta își obișnuiește cititorul cu războiul ca proces care poate dura la nesfârșit. Poeții-Z apelează la tot felul de figuri cunoscute, de la Mandelștam și Mozart, dar și la forțele luminii și întunericului. Acest amestec denotă lipsa unor argumente clare din partea Kremlinului, căruia îi este tot mai greu să explice populației sensul și scopurile „operațiunii speciale”.
Războiul, scurt și de durată. În opinia criticului literar Mihail Edelshtein, poezia-Z de după 24 februarie 2022 reprezintă o expunere succintă a backgroundului acumulat începând cu 2014. Mulți autori au adus elogii și până în 2022 și chiar au îndemnat la război, promițând victorie rapidă și dominația mondială a Rusiei. De exemplu, poezia „În preajma iernii” de Igor Karaulov (antologia „Sunt un pământ rănit: Poezia rusă despre primăvara din Crimeea și războiul din Donbas, 2017) reflectă visele consacrate încă din vremea țarismului:
Iar mâine ce mâncăm,
ce haine îmbrăcăm – însemnătate n-are.
Ierni multe-am petrecut și suntem iarăși vii.
De-ar fi să fie vodcă, Crimeea, strâmtorile de-ar fi.
Cuvântul „strâmtorile”, în propaganda secolului al XIX, însemna ceea ce reprezintă în prezent Crimeea: existența imperiului. Atunci erau Bosfor și Dardanele, care ar fi deschis în sfârșit Rusiei calea spre mările sudice. Aceste vise nu s-au realizat până în prezent. [...] De război era legată speranța generală a patrioților privind „purificarea” societății de scrânteala liberală a restructurării și a anilor 1990. Dar și de „postmodernism”, noțiune cuprinzând toate lucrurile străine sufletului unui patriot. „Curățindu-se de nebunia agendei liberale - de LGBT, post-colonialism, feminism radical, permisivitate la limită cu satanismul /.../ și de restul discursului postmodernist, poezia a devenit din nou vizibilă”, astfel explică apariția poeziei-Z poetul Oleg Demidov. Iar poeta Olesea Nikolaeva, soția preotului Vladimir Vighileanskii, într-un interviu acordat în 2022, numea drept principala cauză a războiului „ciocnirea civilizațiilor: creștină – pe de o parte, și păgână, care s-a lăsat de Hristos, dacă nu chiar satanistă, de cealaltă parte”, sataniștii reprezentând, probabil, civilizația occidentală. Războiul la scară largă declanșat în 2022 s-a dovedit a nu fi nici rapid, nici victorios, ci s-a împotmolit. Astfel că strâmtorile nu au ajuns deocamdată pe agendă. Cu toate acestea pe parcursul anului 2022, din inerție, poeții-Z au mai păstrat spiritul victoriei. Igor Karaulov scria în acel an poezia „Să împărțim Polonia în două, ca pe-o felie de tort „Kiev”...” (prăjitură foarte cunoscută în spațiul post-sovietic). În privința împărțirii „tortului Kiev” autorul probabil că nu avea nicio îndoială și deja își făcea planuri de viitor pentru Europa. [...] Speranțe privind reorganizarea frontierelor spațiului post-sovietic se regăsesc și în poezia lui Alexandr Pelevin „În orașul Limonov” (2022). Autorul se referă la orașul Harkov, unde și-a petrecut copilăria scriitorul Eduard Limonov, redenumindu-l. [...]
Noi nu suntem răi – istoria e rea. În 2026, războiul s-a transformat definitiv în unul de uzură, de tranșee, impresionând printr-un număr irațional de victime pentru fiecare kilometru pătrat. Poezia trebuie să justifice cumva acest preț mare, la fel ca și durata războiului. După 2023, în poezia-Z apar tot mai puține denumiri de localități cucerite și tot mai frecvent privirea poetului este îndreptată în adâncurile metafizice ale războiului. [...] În momentele de îndoială se declanșează o inversare etică caracteristică, ca în propaganda de după 2014. În general, „noi” suntem cei mai buni, amabili și sinceri. Însă atunci când nu mai rămân argumente pentru a-i apăra pe ai noștri, la fel ca în cazul sportivilor prinși dopați, se declanșează „reversul etic”. Propaganda ne șoptește că „toți procedează la fel, nu doar nou suntem răi, nici ceilalți nu sunt mai buni”. [...] Poetul-Z Pelevin își dă seama că „un război bun” n-are cum să mai iasă și își îndeamnă cititorii să se obișnuiască cu răul. De exemplu, în poezia acestuia apare imaginea unei „Istorii” malefice, care ar exista de sine stătător, în pofida voinței oamenilor. Iar această „Istorie”, potrivit argumentelor poetului, este apriori malefică și dură. [...] La fel și propaganda din anii 2023-24, a făcut apel la argumentul „istoric” pentru a justifica războiul: războiul împotriva Ucrainei era firesc, parte a procesului, amânat timp de 30 de ani, de destrămare a URSS. Respectiv, războiul „trebuia să se întâmple”, „a fost inevitabil”. Poeții-Z repetă în versurile lor argumentele statului: „nu noi am început”, „am fost provocați”, în plus, în Ucraina e „un război civil”. [...]
