Moldovenii, inclusiv cei din diasporă, nu mai cred în UE, care și-a pierdut prosperitatea economică și se transformă, treptat, într-un bloc militar, în care statele nou-admise vor fi membre de mâna a doua, potrivit unor narațiuni false răspândite de un politolog pro-rus de la Chișinău.
ȘTIRE: Se atestă o creștere a sentimentelor eurosceptice în Republica Moldova. Chiar și printre gastarbaiterii moldoveni se poate auzi că „Europa nu mai este aceeași”, că și acolo se acumulează probleme economice, sociale și politice. Dacă înainte Europa însemna pentru mulți lux, glamour, bunăstare și dolce vita, astăzi aceasta este percepută drept o imagine palidă, un luciu estompat, asociată cu scumpirea vieții și stagnare.
În paralel, UE se transformă rapid dintr-o uniune politică și socio-economică într-o alianță politico-militară, un fel de clonă a NATO, în care, mai mult, oricăror noi membri, dacă aceștia vor fi acceptați în organizație, li s-ar propune să treacă printr-o „carantină” de mai mulți ani, cu drepturi limitate în comparație cu statele membre deja existente. În fapt, ar fi vorba nu despre participarea deplină la un club mondial de elită, ci despre un fel de statut de membru de mâna a doua într-o uniune care și-a depășit apogeul, își pierde atractivitatea de odinioară și intră în declin.
NARAȚIUNI: 1. Euroscepticismul moldovenilor a crescut atât de mult încât nici măcar diaspora nu mi crede în UE. 2. Statele care vor adera în viitor la UE vor fi membre de categoria a doua. 3. UE și-a pierdut bunăstarea economică și se transformă în bloc militar.
OBIECTIV: De a induce ideea că sprijinul pentru integrarea europeană este în scădere în Republica Moldova, inclusiv în rândul cetățenilor aflați la muncă în străinătate; de a prezenta Uniunea Europeană drept un spațiu aflat în declin economic și social, care și-ar fi pierdut atractivitatea și nivelul de bunăstare de odinioară; de a alimenta percepția că eventualele viitoare state membre, inclusiv Republica Moldova, vor avea un statut inferior în raport cu membrii actuali ai UE și nu vor beneficia de drepturi egale; de a submina încrederea în parcursul european al Republicii Moldova și în avantajele integrării în Uniunea Europeană.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Sondajul la care face referire autorul – Barometrul Opiniei Publice, realizat în luna septembrie – nu arată că euroscepticismul e în creștere ci din contră. 53% din respondenți optează pentru aderarea la UE, un procent identic cu cel al unui sondaj similar realizat în septembrie 2025 și un pic mai mult decât în 2022 și 2023. În general, potrivit acestui sondaj, în ultimii 15 ani rata susținerii pentru aderarea la UE a oscilat între 38 și 65%. Este evident că sunt și cetățeni aflați la muncă în țările UE și care nu sunt mulțumiți de viața lor acolo, dar rezultatele ultimelor scrutine arată că diaspora moldovenească este în mare parte pro-UE. Spre exemplu la referendumul privind integrarea europeană care a avut loc în 2024, aproape 77% din alegătorii din diaspora au votat pro-UE. Aproximativ 80% au votat pentru partide pro-europene la alegerile parlamentare din 2025.
În pofida problemelor economice și sociale cu care se confruntă statele membre, datele nu confirmă imaginea unei Uniuni Europene care și-ar fi pierdut bunăstarea. Potrivit Băncii Mondiale, în 2025 PIB-ul pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPP) a fost de aproximativ 65.500 de dolari internaționali în UE, față de 27.700 de dolari la nivel mondial. În Republica Moldova, indicatorul a fost de circa 20.000 de dolari, iar în Rusia – de aproximativ 47.600 de dolari. Cu alte cuvinte, nivelul mediu al PIB-ului pe locuitor în UE este de peste două ori mai mare decât media mondială, de peste trei ori mai mare decât în Republica Moldova și cu aproximativ 38% mai mare decât în Rusia. Pentru 2026, FMI estimează PIB-ul pe locuitor al UE, la PPP, la aproape 68.000 de dolari internaționali, în timp ce media mondială este estimată la aproximativ 27.650 de dolari. Aceste date nu exclud problemele economice sau scumpirea vieții în Europa, dar arată că UE rămâne un spațiu cu un nivel de prosperitate mult peste media mondială.
Atractivitatea UE poate fi măsurată și prin numărul mare de persoane care aleg să trăiască și să muncească în statele membre. În 2024, 4,2 milioane de persoane din afara UE au emigrat în statele membre, iar la 1 ianuarie 2025 în UE locuiau 30,6 milioane de cetățeni ai unor țări din afara Uniunii. Eurostat arată că nivelul de trai și oportunitățile economice, alături de stabilitatea politică și siguranță, se numără printre factorii care fac UE atractivă pentru migranți. În plus, UE are un sistem comun de protecție a drepturilor fundamentale, care garantează, între altele, libertatea de exprimare, egalitatea, libera circulație, drepturile sociale și drepturile lucrătorilor.
Comisia Europeană a propus la 6 octombrie anumite garanții temporare pentru viitorii membri, inclusiv posibilitatea suspendării unor drepturi, în caz de încălcare gravă a valorilor UE. Propunerea este cu siguranță legată de experiența europeană cu state ex-europene care, odată integrate în UE, și-au încălcat flagrant angajamentele asumate de a respecta valorile acestora. Nu se pune însă problema de „membru de mâna a doua”. Comisia vorbește despre măsuri temporare și țintite, iar integrarea graduală este, în primul rând, un instrument folosit înaintea aderării, prin care statele candidate pot intra treptat în anumite politici și în piața unică. Documentul Comisiei precizează explicit că aceste mecanisme nu înlocuiesc aderarea. Mai mult, Parlamentul European a afirmat în martie 2026 că integrarea graduală „nu poate înlocui statutul de membru deplin” și că viitoarele state membre trebuie să aibă „aceleași drepturi și obligațiuni ca actualele state membre”, respingând crearea unor clase diferite de membri.
Când vorbește despre transformarea UE în bloc militar, autorul are probabil în vedere consolidarea politicii comune de securitate și apărare a UE, inclusiv discuțiile privind consolidarea clauzei de asistență reciprocă din articolul 42(7) al Tratatului UE. În realitate, acest lucru nu transformă UE într-un „bloc militar” de tip NATO. Politica de securitate și apărare comună există din 2009 și permite UE să desfășoare misiuni civile și militare, însă acestea se bazează pe capacitățile puse la dispoziție de statele membre, iar deciziile în acest domeniu se iau în unanimitate. UE nu are o armată permanentă proprie. Mai mult, tratatele precizează explicit că politica de apărare a UE trebuie să respecte caracterul specific al politicilor de securitate ale statelor membre și să fie compatibilă cu NATO. Consiliul UE afirmă fără echivoc că NATO rămâne, pentru statele UE care fac parte din Alianță, „fundamentul pentru apărarea colectivă.
CONTEXT/ETOS LOCAL: După victoria pro-europenilor la prezidențialele din 2020 și parlamentarele din 2021, reconfirmată la cele din 2024 și 2025, Republica Moldova a făcut pași importanți spre integrarea în UE, iar procesul a fost accelerat după invadarea la scară largă a Ucrainei. Cele două țări și Georgia au depus cererile de aderare în martie 2022, în iunie același an Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate, iar 18 luni mai târziu Consiliul European a decis și deschiderea negocierilor de aderare.
Parcursul european al Republicii Moldova este subminat din interior de forțe politice pro-ruse susținute de Kremlin. Pe de altă parte, unele reforme, în special în justiție, se mișcă greu, inclusiv din cauza sistemului care se opune schimbărilor. Actuala guvernare este criticată și pentru reducerea nivelului de viață, provocată de inflație și crizele post-pandemică și cea asociată războiului din Ucraina.
Integrarea europeană este însă sprijinită de majoritatea populației, care s-a pronunțat în favoarea acesteia la referendumul din în 2024. Rezultatul a fost unul strâns, ceea ce a arătat că societatea rămâne dezbinată în privința orientării Moldovei. Pe de altă parte, țara este de zeci de ani ținta unei campanii de propagandă menită să o mențină/readucă în sfera de influență a Moscovei, iar referendumul a fost marcat de interferențe masive din partea Federației Ruse, care a încercat să obțină un rezultat în favoarea sa; acești factori au contribuit la rezultat.
Negocierile de aderare au început efectiv în 2026. În iunie a fost deschis primulk din cele 33 de clustere. La 5 octombrie, la Consiliul de Asociere UE–Republica Moldova, comisarul europeană pentru extindere, Marta Kos, a anunțat că pentru Moldova urmează o foaie de parcurs indicativă, care ar urma să stabilească următorii pași, termenele provizorii și rezultatele necesare pentru avansarea negocierilor. Potrivit autorităților moldovene, obiectivul este finalizarea lucrărilor tehnice până la începutul lui 2028 și pregătirea țării pentru aderare până în 2030.
Verifică sursele:
