Începutul toamnei găsește Ucraina sub presiune. Optimismul Washingtonului privind relansarea negocierilor pare nejustificat, dat fiind că Rusia dă semnale că vrea să continue războiul. Noul comandant al armatei ucrainene reorganizează apărarea Donbasului, dar lipsa de militari rămâne o problemă. La Kiev, un schimb de focuri între GUR și SBU, dar și un scandal de corupție la Parchetul General amplifică tensiunile din sistem și readuce în atenție vulnerabilitățile statului. În plus, în plan extern, Ungaria blochează negocierile cu UE.
Kievul reorganizează apărarea Donbasului, dar nu are o soluție pentru lipsa de militari
La numai o lună după preluarea funcției de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Mihailo Drapatîi a început să schimbe arhitectura de comandă, scrie Hromadske. Candidații pentru unele funcții-cheie trebuie aprobați de administrația prezidențială, iar procedura avansează mai lent decât și-ar dori conducerea militară.
Obiectivul Kievului este apărarea regiunii Donețk. Două noi grupări de trupe sunt conduse de Andrii Bilețki, comandantul Corpului 3, și Denis Prokopenko, comandantul Corpului 1 al Gărzii Naționale „Azov”. Bilețki răspunde de direcția Liman și de aglomerația Kramatorsk–Kosteantinivka, iar Prokopenko – de Dobropillia și sectoarele aflate la sud-vest. Militarii intervievați de publicație au opinii diferite: unii cred că unitățile mai slabe ar putea prelua metodele de lucru ale corpurilor mai eficiente, în timp ce alții se tem că noile structuri vor adăuga încă un nivel de comandă și mai multă birocrație.
Un general citat de Hromadske spune că în regiunea Donețk se desfășoară nu doar o bătălie pentru Donbas, ci „probabil principala bătălie a acestui an și a celui următor”. În acest context, reorganizarea comandamentului nu rezolvă însă problema de fond a armatei ucrainene: lipsa de oameni. „Problema-cheie este mobilizarea. Oricât ai presa sistemul, nu va funcționa. Este o problemă complexă, care trebuie rezolvată cu participarea comandantului suprem”, afirmă unul dintre generalii consultați de publicație.
Trump vrea rezultate rapide, Putin joacă pe termen lung
Negocierile purtate de Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev au fost urmărite atent de presa ucraineană, care privește cu prudență optimismul afișat de Washington. Politologul ucrainean Vadim Denisenko afirmă într-un interviu pentru NV că Donald Trump se află sub presiunea calendarului politic american: „Trump se grăbește foarte mult să obțină măcar un fel de progres pe plan extern”. Denisenko leagă această grabă de alegerile din noiembrie pentru Congres și Senat.
Partea americană prezintă însă rezultatele într-un mod mult mai optimist. Witkoff a afirmat că în urma vizitelor „s-au înregistrat progrese substanțiale”, inclusiv privind stabilirea calendarului unor noi negocieri trilaterale. La discuțiile de la Kiev s-au alăturat consilieri pentru securitate națională din Marea Britanie, Germania și Franța.
Așadar, Washingtonul consideră reluarea mecanismului trilateral drept un progres, în timp ce Kievul se întreabă dacă Moscova este pregătită să oprească invazia. Denisenko atrage atenția că presiunea timpului este mai mare asupra Casei Albe decât asupra Kremlinului: „Timpul nu lucrează pentru Trump”.
Rusia poate susține războiul încă doi ani
Imaginea unei Rusii aflate în pragul epuizării resurselor este contrazisă de șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării, Oleh Ivașcenko, într-un interviu pentru Ukrinform.
Ivașcenko spune că Rusia este „semnificativ mai slabă economic” decât la începutul invaziei la scară largă. Printre principalele probleme acesta enumeră lipsa forței de muncă, creșterea deficitului bugetar și deteriorarea situației sistemului bancar. Cu toate acestea, concluzia serviciului militar de informații este prudentă: „Nu excludem ca resursele să-i ajungă Rusiei și pentru 2027, și pentru 2028”.
Ivașcenko afirmă că bugetele regionale nu mai pot susține la același nivel primele oferite celor care semnează contracte cu armata. Moscova încearcă să acopere deficitul și prin recrutarea străinilor: potrivit șefului GUR, Rusia folosește în război cetățeni din peste 40 de state, inclusiv din Asia Centrală, Africa și America Latină.
În paralel, comandamentul rus ia în calcul mobilizarea suplimentară a circa 600.000 de persoane în 2026–2027, câte aproximativ 300.000 pe an. Potrivit lui Ivașcenko, fără aceste efective Rusia poate, în principal, doar să-și înlocuiască pierderile. Pentru extinderea operațiunilor și ocuparea unor noi teritorii, armata rusă ar avea nevoie de un număr semnificativ mai mare de militari.
Războiul consumă aproape jumătate din cheltuielile bugetare ale Rusiei
Prețul acestei capacități de a continua războiul este ilustrat de calculele prezentate de RBC-Ucraina. În prima jumătate a anului 2026, bugetul federal rus a direcționat către armată și producția de armament 10,687 trilioane de ruble. Datele sunt bazate pe calculele cercetătorului Janis Kluge, realizate pe baza informațiilor Ministerului rus al Finanțelor.
Cheltuielile sunt cu 30% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut și de peste cinci ori mai mari decât în 2021. În medie, „mașina de război” a consumat 1,78 trilioane de ruble lunar, 59 de miliarde pe zi și circa 2,5 miliarde pe oră.
În total, 43,8% din toate cheltuielile bugetului federal au mers spre război, ceea ce Kluge numește un „nou maxim”. Două treimi din bugetul militar sunt, potrivit calculelor citate, secretizate. Efortul militar împinge și deficitul în sus: la începutul lunii august acesta ajunsese la 6,45 trilioane de ruble, de două ori peste nivelul planificat pentru întregul an.
Pentru Kremlin, negocierile și presiunea militară nu se exclud
Faptul că Moscova continuă negocierile nu înseamnă că aceasta a renunțat la perspectiva obținerii unor avantaje prin forță. Diplomatul ucrainean Oleksandr Hara spune pentru OBOZ.UA că Rusia încă mizează pe presiunea militară, iar Kremlinul poate folosi procesul diplomatic pentru a proiecta stabilitate înaintea alegerilor din Rusia.
Hara consideră ca fiind important faptul că Ucraina a reușit să-i atragă în discuții pe reprezentanții Marii Britanii, Franței și Germaniei. „Ucraina i-a introdus pe europeni în acest proces”, subliniază diplomatul, văzând în această participare o garanție că securitatea europeană nu este negociată exclusiv de Washington și Moscova.
„Cerințele lui Putin vor fi și mai rele”, pentru că liderul rus continuă să creadă că poate câștiga războiul. Hara indică în special dronele și anumite sisteme de rachete produse în cantități mari drept instrumente pe care Rusia speră să le transforme în presiune asupra Ucrainei. Kremlinul poate negocia și, simultan, încerca să-și îmbunătățească poziția prin continuarea atacurilor și prelungirea confruntării.
Budapesta blochează din nou deschiderea unor noi clustere de negociere cu Ucraina
Schimbarea puterii la Budapesta nu a eliminat blocajele din relația cu Kievul. Ungaria a refuzat din nou aprobarea rezultatelor screeningului pentru clusterele de negociere 2 și 3 ale Ucrainei cu UE, relatează Evropeiska Pravda (Adevărul European). „Totul a rămas neschimbat”, a rezumat situația una dintre sursele diplomatice ale publicației. Budapesta ar accepta avansarea Republicii Moldova în cazul clusterului 3, dar nu și a Ucrainei.
Într-un alt material, Evropeiska Pravda explică și condiția pusă de Ungaria: Kievul trebuie să demonstreze progrese în aplicarea înțelegerilor bilaterale privind drepturile minorității maghiare. Până atunci, „nu vor exista progrese în deschiderea clusterelor”, susține Budapesta.
Publicația amintește că, după plecarea lui Viktor Orban, Kievul și Budapesta au negociat asupra drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia. Ucraina a acceptat să-și modifice planul privind minoritățile, iar Ungaria a promis în schimb să ridice veto-ul asupra tuturor celor șase clustere. „Ungaria a decis însă să se îndepărteze de propria promisiune”, constată publicația.
Evropeiska Pravda insistă că blocajul nu poate fi explicat, în această etapă, prin lipsa reformelor ucrainene. Publicația, care critică ea însăși întârzierile Kievului în procesul de reformă, scrie că la deschiderea clusterelor „singurul obstacol a fost poziția Ungariei”. În același timp, Budapesta susține că nu există un veto „de principiu”, ci că este pregătită să deschidă clusterele mai târziu – o tactică prin care noua putere încearcă să se diferențieze de guvernarea Orban.
Calculul este și unul de politică internă. Péter Magyar trebuie să evite acuzația că „vinde interesul național ungar” și cedează în fața Ucrainei sub presiunea Bruxellesului. De aceea, Budapesta are interesul să transforme concesiile privind parcursul european al Ucrainei într-un rezultat negociat, pe care să-l poată prezenta propriului electorat drept o victorie.
Când SBU și GUR ajung să folosească arme unul împotriva celuilalt
Cel mai neobișnuit incident intern al săptămânii s-a produs pe 2 septembrie la Kiev. Ukrainska Pravda a relatat că reprezentanți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) și ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării (GUR) au ajuns la o confruntare armată în cartierul Dniprovski. Poliția a blocat strada din zona incidentului, iar trei angajați ai GUR au fost răniți.
Contextul este complicat, iar versiunile părților diferă. Cu o zi înainte, Corpul Voluntar Rus anunțase dispariția lui Stepan Kaplunov, adjunct al comandantului. În dimineața următoare, SBU anunța că, împreună cu GUR, prevenise un atentat pregătit de FSB împotriva unui lider al unei mișcări ruse de opoziție. Aproape simultan au apărut informațiile despre schimbul de focuri.
Ulterior, SBU a confirmat folosirea armelor, susținând că angajații săi efectuau acțiuni urgente într-un dosar privind un atentat organizat de serviciile ruse și că „un grup de persoane a efectuat un atac armat” asupra echipei operative, în ajutorul căreia a venit unitatea specială „Alfa”. Ukrainska Pravda a precizat că persoanele implicate aparțineau unei unități a Forțelor de Apărare și că era vorba despre confruntarea dintre SBU și GUR.
Fostul șef al GUR Kirilo Budanov a cerut, într-o declarație pentru Ukrainska Pravda, „o anchetă temeinică și imparțială”, adăugând că nimeni nu are dreptul să răpească militari sau să deschidă focul pe străzile orașelor.
Reacția lui Volodimir Zelenski a fost neobișnuit de dură. Președintele a calificat incidentul drept „o situație absolut rușinoasă” și a cerut anchete interne în ambele servicii. „Ambele structuri trebuie să răspundă”, a declarat Zelenski. Potrivit presei de la Kiev, episodul a demonstrat cât de gravă poate deveni lipsa de coordonare între instituții ale căror atribuții, operațiuni speciale și structuri armate s-au extins semnificativ în timpul războiului.
„Carthage”: procurori suspectați că protejau sute de call-centre frauduloase
O investigație publicată de Ukrainska Pravda descrie unul dintre cele mai grave scandaluri recente din sistemul judiciar ucrainean. Potrivit surselor publicației și materialelor anchetei Biroului Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Procuraturii Specializate Anticorupție (SAP), reprezentanții Parchetului General ar fi primit aproximativ 7.000 de dolari lunar de la fiecare call-centru fraudulos aflat sub protecția lor. Aceștia ar fi putut controla până la 500 de asemenea centre, ceea ce ar fi însemnat potențial până la 3,5 milioane de dolari pe lună. Aceste „oficii” se ocupau în principal cu fraude telefonice și online, prin care victimele erau înșelate și deposedate de bani; printre cei afectați se aflau atât cetățeni ucraineni, cât și, tot mai frecvent, cetățeni ai statelor UE.
Investigația sugerează însă că problema depășește dimensiunea financiară. În timpul perchezițiilor la prima adjunctă a procurorului general, anchetatorii ar fi găsit materiale care indicau supravegherea conducerii NABU și SAP, precum și a familiilor și subordonaților acestora. Ukrainska Pravda scrie că, imediat după declanșarea anchetei, în Parchet ar fi fost dat ordinul de a aduna toate informațiile disponibile despre cele două instituții anticorupție. Publicația vede aici o posibilă încercare de a exercita presiuni asupra NABU și SAP chiar în momentul în care acestea investigau persoane din conducerea Parchetului General.
Unul dintre interlocutorii influenți ai publicației rezumă gravitatea acuzațiilor: „Situația este proastă, din orice unghi ai privi-o. Imaginați-vă: subordonatul procurorului general se ocupă de renovarea casei lui. Cine plătește pentru asta – call-centrele?”. Ruslan Kravcenko a negat orice implicare în protejarea rețelelor frauduloase, însă și-a anunțat demisia cu aproximativ o jumătate de oră înainte de publicarea investigației. Ukrainska Pravda notează că operațiunea „Carthage” este departe de a fi încheiată, iar NABU și SAP nu au prezentat deocamdată toate elementele anchetei.
