Republica Moldova e luată în vizorul presei ruse, care reia narațiuni false privind amenințarea românească, pericolul unui război și „garanțiile” oferite de Moscova. Tonul e dat de purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
Dacă va adera la UE, Moldova va fi anexată de România și o să dispară, susține deputatul socialist, Bogdan Țîrdea, un promotor al propagandei pro-Kremlin.
Moldovenii din România ar putea denunța Unirea Principatelor din 1859, din cauza politicii de românizare agresivă promovată de București în Republica Moldova, susține un așa-zis politolog din Transnistria.
Modificările propuse la Legea apărării naționale a României au dat naștere la dezinformări promovate de propaganda rusă și pro-rușii din Republica Moldova.
Administrația regiunii autonome găgăuze din sudul Republicii Moldova pare să fie noul instrument pe care îl folosește Rusia pentru a împiedica parcursul european al Republici Moldova.
Prin organizarea referendumului privind integrarea în UE, Chișinăul renunță la Transnistria, afirmă ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Acesta reia, practic, teza dezintegrării Republicii Moldova, promovată în Transnistria și Găgăuzia.
România nu a câștigat nimic din aderarea la UE, unde este privită ca o țară de mâna a doua, iar Republica Moldova va avea aceeași soartă dacă se integrează, scrie propaganda pro-rusă.
NATO și americanii pregătesc ocuparea Moldovei, un scenariu posibil fiind prin anexarea la România, afirmă un deputat din legislativul separatist de la Tiraspol. Este un scenariu relativ nou după cele promovate până acum despre intenția Chișinăului de a adera la NATO sau despre împingerea Republicii Moldova în războiul din Ucraina.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, în ambele cazuri, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a celor două inițiative legislative.
UE și România vor ca Moldova să anexeze cu forța Transnistriei, iar armata moldovenească simulează atacuri asupra regiunii, scrie presa rusă, care spune că se va aplica scenariul din Nagorno Karabah.
Mulți deputați au votat pentru independența Republicii Moldova din frică, dar s-au opus unirii cu România, deși Bucureștiul ar fi acceptat, afirmă academicianul basarabean Valeriu Matei.
Mulți deputați au votat pentru independența Republicii Moldova din frică, dar s-au opus unirii cu România, deși Bucureștiul ar fi acceptat, afirmă academicianul basarabean Valeriu Matei.
Apropierea dintre România și Republica Moldova și „românismul” reprezintă un atac hibrid al Occidentului asupra intereselor Rusiei, potrivit unei narațiuni false din mediul online. Aceasta promovează tezele moldovenismului în încercarea de a justifica un „drept” al Rusiei de a decide politicile Republicii Moldova.
---copie-image.webp)
Femeia care frecventează ambasada rusă e enervată de jurnaliști și de vaccinul anti-COVID 19.
Șefii celor două camere parlamentare de la București sunt în vizită în Republica Moldova.
Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova de anul trecut, când a instrumentat criza energetică, potrivit președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Într-un interviu acordat TVR pe 15 februarie, Maia Sandu a explicat că elementul nou în eforturile de destabilizare îl reprezintă cetățenii străini care urmau să fie folosiți în planul privind luarea de ostatici și capturarea unor instituții. Maia Sandu a vorbit și despre situația politică de la Chișinău, înarmarea Republicii Moldova și speculațiile privind candidatura sa la președinția României.
Biserica Ortodoxă Română vrea să preia parohiile Patriarhiei Moscovei din Ucraina și Republica Moldova, scrie publicația pro-Kremlin politnavigator. Potrivit acesteia, în Ucraina preluarea parohiilor ar fi un prim pas către capturarea Bucovinei de România, iar în Republica Moldova guvernarea de la Chișinău va lichida Mitropolia Moldovei, subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse. Materialul conține mai multe narațiuni false, menite să propage o serie de teze diverse, inclusiv că România ar avea o politică expansionistă iar Ucraina ar fi un stat artificial.
„România este îngrijorată de intențiile militariste ale Moldovei” potrivit unei narațiuni lansate recent de propaganda rusă și preluată și de instituții media de la Chișinău. Autorul, un fost deputat comunist, strecoară în articol mai multe teze false, menite să pună la îndoială soliditatea relațiilor Chișinău-București. În realitate, România rămâne principalul susținător al Republicii Moldova în UE, dar și un partener comercial major, și indiferent de culoarea politică a guvernării este prima țară care sprijină, în momente de criză, Republica Moldova.
Uniunea Europeană și-a dat girul pentru anexarea Republicii Moldova de către România, iar guvernarea-marionetă de la Chișinău acceptă acest lucru, potrivit unei știri false care reia una din narațiunile promovate de propaganda rusă și de vocile pro-moscovite din Republica Moldova. În realitate, Bruxelles-ul nu s-a pronunțat vreodată în favoarea uniri, considerând Republica Moldova un stat independent, căruia i-a oferit statutul de țară candidată la aderare.
România intenționează să anexeze Republica Moldova, inclusiv Transnistria și o parte din teritoriul Ucrainei, care să includă și Odessa, însă Rusia nu va permite acest lucru, scrie o publicație pro-Kremlin într-un articol intitulat „Rusia va lua Moldova împreună cu Iașiul”. Narațiunile sunt false dat fiind că, pe de-o parte, România nu are pretenții teritoriale, iar pe de altă parte, Rusia este acum împotmolită în Ucraina și nu are forța să schimbe granițele statelor după bunul său plac.
Autoritățile de la Chișinău amenință că vor lăsa Găgăuzia fără autonomie, potrivit unei narațiuni false publicate de publicația rusă Trud.ru. Aceasta este însoțită de teze specifice propagandei ruse cu privire la Republica Moldova – controlul Occidentului asupra țării, „pericolul” unirii cu România și lupta „falsă” împotriva corupției.
Populația Republicii Moldova ar fi fost una de analfabeți, forțată să îi slujească pe români, dacă teritoriul acesteia rămânea în componența României, potrivit unei narațiuni false lansate de o publicație pro-rusă. Narațiunea a fost lansată după ce într-o localitate din Republica Moldova au fost comemorați militari români uciși în Al Doilea Război Mondial.
Vladimir Soloviov este un jurnalist rus stabilit în Republica Moldova. Lucrează pentru Kommersant. Veridica a stat de vorbă cu Soloviov, la Chișinău, despre evoluțiile politice din Republica Moldova, pretențiile imperiale ale Rusiei și războiul din Ucraina, dar și despre relația cvasi-inexistentă dintre Rusia și România.
El scrie că procesul de aderare a Chişinăului la Uniunea Europeană poate dura decenii, iar Republica Moldova s-ar integra mai rapid prin anexarea ei de către România.
Moldova se află într-o criză economică, dar guvernarea și Occidentul o înarmează pentru război cu Ucraina și, în același timp, pregătesc unirea cu România. Narațiunile au fost lansate de fostul președinte Igor Dodon și amplificate de presa socialistă și rusă.
Agenți FBI și angajați ai serviciului german de spionaj pregătesc implicarea Republicii Moldova în operațiuni militare împotriva Rusiei, potrivit unui controversat jurnalist rus. Afirmațiile sale, preluate de instituții de presă precum politnavigator și tsargrad, au fost respinse de autoritățile de la Chișinău.
Moțiunea lui, care promite o Românie bogată, creştină şi democrată, a fost votată de majoritatea copleșitoare a delegaților la congresul extraordinar al formațiunii AUR.
Realizatorii cercetării sociologice notează că este un număr record de unionişti, în comparație cu sondaje similare, fiind de peste 10 ori mai mare faţă de anul 2010.
România numește ca ambasador la Chișinău un expert NATO, Cristian-Leon Țurcanu, care îl înlocuiește pe Daniel Ioniță, promotor al unui unionism agresiv. Narațiunile sunt lansate în contextul unei crize regionale în care Rusia a întețit dezinformările cu privire la o presupusă amenințare NATO în spațiul ex-sovietic.
România amenință existența Republicii Moldova, dar este un stat slab care își va pierde orice influența când NATO, la presiunile Rusiei, își va retrage bazele de pe teritoriul său. Narațiunile sunt lansate în contextul tensiunilor regionale și a cererilor Rusiei ca NATO să se retragă spre vest.
Pentru validarea alegerilor în fiecare circumscripție era necesară participarea a cel puțin o treime din alegători, aşa că un al doilea tur de scrutin va avea loc peste două săptămâni.
Donații
Veridica.md