Donații
Veridica.md
Dacă va adera la UE, Moldova va fi anexată de România și o să dispară, susține deputatul socialist, Bogdan Țîrdea, un promotor al propagandei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Deputatul moldovean Bogdan Țîrdea a declarat, în cadrul unei transmisiuni pe canalul său Telegram, că integrarea europeană a țării sale ar putea duce la lichidarea republicii.
Potrivit politologului, în pregătirile pentru aderarea Republicii Moldova la UE de mult timp nu se mai pune accent pe modernizarea republicii.
„Se pare că proiectul de lichidare a Moldovei a fost deja lansat. Practic, integrarea europeană și-a pierdut formele de odinioară și sarcinile de modernizare a țării. Acum ea se transformă într-un mecanism de lichidare a statului, lucru recunoscut deschis de liderii partidului de guvernământ, care susțin că ne vom reuni cu România în Uniunea Europeană", a declarat deputatul.
Bogdan Țîrdea a amintit că România a fost printre primele țări [de fapt a fost prima n.red] care au recunoscut independența Republicii Moldova în 1991. Cu toate acestea, Bucureștiul nu a încheiat încă niciun acord privind frontiera de stat cu Chișinăul.
Parlamentarul consideră că România arată în acest fel că nu consideră republica vecină un stat cu drepturi egale. Bucureștiul consideră Republica Moldova ca fiind o parte a teritoriului său - Basarabia. Țârdea a reamintit că autoritățile moldovenești au declarat limba română ca limbă de stat.
NARAȚIUNI: 1. Integrarea europeană a R. Moldova va duce la dispariția acesteia. 2. România are pretenții teritoriale și intenționează să anexeze Moldova.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova a obținut, în iunie 2022, statutul de țară candidată la UE, iar 18 luni mai târziu Consiliul European a decis și deschiderea negocierilor de aderare. La 20 octombrie în Republica Moldova urmează să fie organizat un referendum privind aderarea țării la UE. Potrivit sondajelor, aproximativ 60% din populație ar susține integrarea europeană.
Parcursul european al Republicii Moldova este însă subminat din interior de forțe politice pro-ruse, susținute de Kremlin, care pledează pentru un așa-numit „vector estic” de dezvoltare – apropierea de Rusia. Este vorba în primul rând de grupurile politice controlate de oligarhul fugar Ilan Șor, dar, chiar dacă mai puțin deschis, și de Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte pro-moscovit, Igor Dodon.
Pentru a alimenta fobiile unei părți a societății, în special a minorităților etnice, vorbitoare de rusă, propaganda Kremlinului promovează narațiunea privind unirea forțată a (anexarea) Republicii Moldova la România și pedalează pe narațiunea promovată în perioada sovietică despre existența a două popoare distincte – român și moldovenesc. Narațiunea nu este nouă, fiind folosită și înainte ca Republica Moldova să primească statutul de țară-candidat pentru a discredita formațiunile politice de dreapta, pro-europene și unioniste.
Existența a două popoare distincte - moldovenii și românii, care vorbesc două limbi diferite, este o teză promovată intens de istoriografia sovietică. URSS a creat și o așa-numită republică autonomă în stânga Nistrului, unde a fost promovat moldovenismul și a pregătit re-anexarea teritoriului de astăzi al Republicii Moldova. Fostul președinte de la Chișinău, comunistul Vladimir Voronin, declara că „limba moldovenească este mama limbii române”. Tot el cerea drepturi pentru „minoritatea moldoveană” din România și a promovat o organizație a moldovenilor din România
OBIECTIV: Să crească numărul euroscepticilor, asociind integrarea europeană cu procese care nu sunt susținute de majoritatea popualției, preceum unirea cu România. Să alimenteze fobiile unei părți a populației în vederea „riscului anexării” Republicii Moldova la România.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Procesul de aderare la Uniunea Europeană este unul complex, care implică o serie de transformări ale țărilor ce doresc să se alăture comunității europene. Obținerea statului de candidat și deschiderea negocierilor sunt etape premergătoare care implică, și ele, o serie de reforme. Republica Moldova a trebuit să implementeze o serie de reforme pentru a se apropia de Uniunea Europeană, un proces marcat de semnarea Acordului de asociere la UE, liberalizarea regimului de vize, acordarea statutului de candidat și, mai recent, de decizia de a lansa negocierile. De-a lungul întregului proces de apropiere de UE însă, Bruxellesul sprijină Chișinăul politic, financiar și economic, astfel încât procesul de aderare în sine reprezintă un câștig.
În prezent 27 de state fac parte din Uniunea Europeană, iar fiecare dintre acestea și-a păstrat statalitatea, independența, beneficiind de libertăți largi și beneficii mari, precum libera circulație și comerț liber, dar și drepturi în procesul de luare a decizilor în interiorul UE, inclusiv dreptul la veto.
Deși se discută în anumite cercuri atât la Chișinău, cât și la București, despre o potențială unire a Republicii Moldova cu România, acest subiect nu a fost pus niciodată oficial în discuții între conducătorii claselor politice din cele două state. Republica Moldova este considerată la Bruxelles o țară suverană și independentă, care în iunie 2022 a obținut statutul de stat candidat la aderare. Uniunea Europeană este printre principalele instituții internaționale care oferă sprijin financiar Republicii Moldova, iar România este printre liderii statelor donatoare.
Narațiunea despre unire (sau „anexare”, termen folosit cel mai des de propaganda Kremlinului) este asociată cu una dintre cele mai vechi narațiuni sovietice anti-române despre „jandarmul român” (care maltrata, tortura, își bătea joc de populația locală), lansată la scurt timp după unirea Basarabiei cu România din 1918.
Deputații PAS au votat, într-adevăr, în martie 2023 modificări legislative care stabilesc că limba oficială în Republica Moldova este cea română. A fost însă vorba doar de aplicarea unei hotărâri a Curții Constituționale de la Chișinău din 2013, potrivit căreia textul Declarației de Independență, care statuează limba română ca limbă de stat, prevalează asupra textului Constituției (votată în 1994 de un parlament de centru-stânga) în care limba de stat este denumită „moldovenească”.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
