
România nu a câștigat nimic din aderarea la UE, unde este privită ca o țară de mâna a doua, iar Republica Moldova va avea aceeași soartă dacă se integrează, scrie propaganda pro-rusă.
ȘTIRE: „În timpul anilor petrecuți în UE, România nu a reușit să își rezolve majoritatea problemelor economice. Doar după 17 ani de la admiterea României în UE, s-a decis admiterea parțială a țării (împreună cu Bulgaria) în spațiul Schengen. Abia de la 31 martie anul acesta vor fi desființate doar controalele la frontierele aeriene și maritime, problema frontierelor terestre ale țării rămâne deschisă”, a declarat Dimoglo.
Ea consideră că UE tratează România nu ca pe un membru cu drepturi depline al Uniunii, ci ca pe un stat „periferic” înapoiat, cu un nivel ridicat de corupție, care nu corespunde standardelor europene „înalte”.
„Experții consideră că atitudinea părtinitoare față de România și Bulgaria în UE este legată de particularitățile naționale și culturale ale acestor țări. La Bruxelles, acestea sunt numite ‚neeuropeni ortodocși’ care păstrează valorile tradiționale și refuză să accepte ideologia neoliberală ca alte țări”, a notat jurnalista.
Ea a remarcat că politicienii români se integrează în structurile de putere din Republica Moldova, ceea ce, în opinia ei, indică indirect asupra aspirației Bucureștiului de a absorbi statul vecin. Recent, 12 foști oficiali români de rang înalt au ocupat poziții cheie în Republica Moldova. În plus, facilitățile cheie de infrastructură din Moldova sunt transferate treptat sub control românesc.
„Dar este evident că atunci când țările se vor uni, moldovenii vor deveni o altă problemă pentru România. Sperăm că acest lucru nu se va întâmpla. Trebuie să realizăm că bunăstarea noastră depinde doar de noi înșine. Situația din România este un exemplu negativ și un semnal de alarmă pentru Moldova. În cazul aderării la UE, ne așteaptă aceeași soartă de ‚proscriși’ în ‚grădina Edenului’ lui Josep Borrell”, a declarat Nina Dimoglo.
NARAȚIUNI: 1. România este o țară „de mâna a doua” în UE, iar Republica Moldova va avea aceeași soartă dacă va adera la blocul comunitar. 2. România vrea să anexeze R. Moldova.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova a făcut în ultimii doi ani pași importanți în procesul de aderare la Uniunea Europeană, obținând în decembrie 2023, alături de Ucraina, deschiderea negocierilor de aderare.
Sondajele atestă o susținere de aproximativ 55-60% în favoarea aderării la UE. Există, așadar, grupuri în societate care se opun acestui proces, optând pentru un vector estic de dezvoltare. Este vorba în primul rând de minoritățile etnice, care reprezintă aproape 20% din totalul populației Republicii Moldova. Această opțiune este promovată și de unele formațiuni politice pro-ruse – în primul rând de grupurile politice controlate de oligarhul fugar Ilan Șor, dar, chiar dacă mai puțin deschis, și de Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte pro-moscovit, Igor Dodon.
În paralel, presa rusă, dar și cea afiliată pro-rușilor de la Chișinău, distribuie intens narațiuni îndreptate împotriva Uniunii Europene și a lumii occidentale, în general, a actualei guvernări pro-europene de la Chișinău, precum și de justificare a acțiunilor Moscovei, inclusiv a război, pentru a crește euroscepticismul în rândul populației.
Iminenta unire a Republicii Moldova cu România (anexarea Republicii Moldova) este o altă teză de căpătâi a propagandei ruse și a politicienilor pro-Moscova de la Chișinău.
România, legată prin comuniune de limbă, istorie și cultură cu Republica Moldova, membră a UE din 2007, este deseori dată ca exemplu de succes pentru transformările pe care le-a cunoscut după aderare; progresele au putut fi constatate direct de numeroșii moldoveni (mulți dintre ei cu dublă cetățenie) care lucrează sau studiază România, o aleg ca destinație de vacanță ori pentru cumpărături, sau pur și simplu o tranzitează către alte destinații.
OBIECTIV: Inocularea ideii că aderarea europeană nu le aduce niciun beneficiu noilor state (fiind dat exemplul României), pentru a spori numărul euroscepticilor. Asocierea integrării europene cu unirea cu România, acest scenariu având un număr mult mai mic de adepți, chiar dacă în creștere, în rândul populației Republicii Moldova.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: UE este o comunitate în care toate statele membre se bucură de aceleași drepturi, inclusiv de dreptul la veto pe anumite chestiuni, de care, în ultimul timp, s-a folosit în mod repetat Ungaria, spre exemplu.
România a aderat la UE la 1 ianuarie 2007. Potrivit datelor statistice furnizate de mai multe surse internaționale, precum Banca Mondială, INS, Trading Economics, în primii 15 ani după aderare, PIB-ul României a crescut de la 178 de miliarde de dolari, la 248 de miliarde, PIB pe cap de locuitor a crescut de trei ori, salariul mediu net – de peste trei ori, rata sărăciei a scăzut de la 29 la 11%, iar nivelul de satisfacție a vieții a crescut de la 49 la 65%.
După aderare, standardele de viață în România au crescut semnificativ, decalajul față de Ungaria și Polonia a fost recuperat, iar Bulgaria a fost lăsată în urmă, potrivit unei analize Bloomberg, citat de G4Media. „În momentul în care UE a început să își deschidă porțile pentru vecinii săi din est, jumătate din cei 19 milioane de români nu aveau instalații sanitare interioare, iar PIB-ul pe cap de locuitor era puțin peste o treime din media UE, cam unde se situa și Ucraina înainte de invazia rusă. PIB-ul României pe cap de locuitor este acum de 77% din media UE și continuă să crească”, potrivit aceleiași surse, care concluziona că „aderarea României la Uniunea Europeană oferă lecții care pot ajuta Kievul (aflat la aceeași etapă ca și Chișinăul n.red) în acest proces”.
„România a recuperat semnificativ decalajul față de media PIB-ului pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Odată cu aderarea la NATO și cu perspectiva aderării la UE, acest indicator a urcat de la 30,5% din media UE la nivelul anului 1995, la 74,2% în 2021”, potrivit Eurostat, citat de Topbusinessnews. În ultimul deceniu, România a reușit să urce, la PIB/capita, de pe penultimul loc în UE, pe locul 22, devansând Grecia, Slovacia, Croația și Letonia, ajungând la câteva puncte procentuale de Portugalia și Polonia .
Ca răspuns la afirmațiile că în UE România este privită ca un stat înapoiat, poate fi amintit memorabilul discurs în limba română al fostului președinte al Consiliului UE, Donald Tusk, la 10 ianuarie 2019, la ceremonia de deschidere a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene: „știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei”.
Deși se discută în anumite cercuri atât la Chișinău, cât și la București, despre o potențială unire a Republicii Moldova cu România, acest subiect nu a fost pus vreodată oficial în discuție între conducătorii claselor politice din cele două state. Republica Moldova este considerată la Bruxelles o țară suverană și independentă, care în iunie 2022 a obținut statutul de stat candidat la aderare. Uniunea Europeană este printre principalele instituții internaționale care oferă sprijin financiar Republicii Moldova, iar România este printre liderii statelor donatoare.
Narațiunea despre unire (descrisă drept „anexare” de propaganda Kremlinului) este asociată cu una dintre cele mai vechi narațiuni sovietice anti-române despre „jandarmul român” (care maltrata, tortura, își bătea joc de populația locală), lansată la scurt timp după unirea Basarabiei cu România din 1918.
Verifică sursele: