DEZINFORMARE: Republica Moldova renunță la Transnistria

NARAȚIUNI:  1. Republica Moldova se îndreaptă spre UE renunțând la Transnistria. 2. Se pregătește reglementarea pe cale armată a diferendului transnistrean, dar și o posibilă unire a Republicii Moldova cu România.

CONTEXT/ETOS LOCAL:   La 24 decembrie președintele Republicii Moldova, Maia Sandu,  i-a solicitat Parlamentului să inițieze un referendum privind aderarea la UE. Majoritatea PAS, pro-prezidențială, a modificat Codul electoral astfel încât să fie permisă organizarea referendumurilor în aceeași zi cu alegerile, astfel încât, cel mai probabil referendumul va avea loc odată cu prezidențialele în toamna acestui an.

Intenția de organizare a referendumului este contestată de opoziție, care consideră că a fost gândit pentru a o ajuta pe Maia Sandu să obțină un nou mandat și a deferit în scurt timp ținta unor campanii propagandistice și de dezinformare, pe unele dintre care le-a demontat Veridica.

Propaganda rusă a intensificat în ultimele luni și o campanie mediatică despre presupuse pregătiri ale Republicii Moldova cu sprijinul (în alte cazuri la comanda) Occidentului și/sau al Ucrainei pentru un atac asupra regiunii separatiste transnistrene.

O altă narațiune a propagandei ruse și celei din stânga Nistrului ține de o presupusă intenție a României de a anexa teritoriul Republicii Moldova, inclusiv regiunea din stânga Nistrului. „Iminenta” unire a Republicii Moldova cu România (anexarea Republicii Moldova) este una dintre principalele „sperietori” pentru o parte a populației, în special pentru minoritățile etnice. Aceasta este asociată cu una dintre cele mai vechi narațiuni sovietice anti-românești, cea despre „jandarmul român” (care maltrata, tortura, își bătea joc de populația locală), lansată la scurt timp după unirea Basarabiei cu România din 1918.

OBIECTIV: Să asocieze procesul de integrare europeană a Republicii Moldova cu renunțarea la regiunea separatistă transnistreană – practic, cu dezintegrarea Republicii Moldova. Să readucă în agenda publică narațiunile despre presupusa pregătire a unirii cu România și a participării Republicii Moldova în operațiuni militare, care induc frica în rândul majorității populației Republicii Moldova

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE:  Autoritățile de la Chișinău, dar și de la Bruxelles iau în calcul o posibilă aderare la UE în două etape, inițial fără  regiunea transnistreană, după modelul Ciprului, dar nu este vorba despre renunțarea la integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Varianta aderării în etape a fost imediat comentată de propaganda rusă drept intenția Chișinăului de a renunța la Transnistria, iar liderul separatist Vadim Krasnoselski a calificat-o drept „o abordare realistă”, adăugând într-un interviu pentru TASS că este dreptul „Moldovei vecine să decidă dacă vrea sau nu să adere la UE, dar nimeni nu-i poate impune punctul său de vedere Transnistriei”. Krasnoselski a declarat însă la o întrevedere recentă cu ambasadorul Rusiei la Chișinău că integrarea europeană a Republicii Moldova are efecte negative asupra locuitorilor regiunii transnistrene.

Chișinăul a respins și orice scenariu de atac asupra regiunii transnistrene și pledează în continuare pentru identificarea unei soluții pașnice de reglementare a conflictului.

Afirmațiile lui Serghei Lavrov reprezintă de fapt o continuare a politicii Kremlinului de a împiedica apropierea și aderarea țărilor ex-sovietice, pe care le consideră sfera lor de influență, la UE. Acest lucru s-a întâmplat, spre exemplu, la summitul de la Vilnius din 2013, când Moscova a pus presiuni asupra Kievului, astfel încât președintele de atunci Viktor Ianukovici a renunțat în ultimul moment să parafeze Acordul de asociere, ceea ce a și condus la protestele stradale cunoscute ca Euromaidan și fuga lui Ianukovici, urmată de venirea la putere a pro-europenilor ucraineni. Moscova a răspuns atunci cu invadarea și anexarea Crimeii și a provocat un conflict secesionist în Donbass, iar opt ani mai târziu, pe 24 februarie 2022, a invadat Ucraina la scară largă.

În cazul Republicii Moldova, regiunea secesionistă transnistreană, sprijinită de Moscova, este una dintre principalele pârghii ale Kremlinului pentru a influența politica internă și externă a Chișinăului, inclusiv procesul de integrare europeană. În plus Kremlinul a amenințat mereu direct sau indirect cu recunoașterea independenței Transnistriei pentru a estompa tentativele Republicii Moldova de ieșire din zona sa de influență.

În plus, Moscova alimentează și tendințe separatiste și antieuropene și în alte regiuni ale Republicii Moldova, în special în autonomia găgăuză, unde în 2014 a fost organizat și un referendum nerecunoscut de Chișinău și finanțat din surse obscure, în care, ca pe timpurile sovietice, 99% au votat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatică și tot cam atâția împotriva integrării europene.Tot 99% au optat pentru independența Găgăuziei în cazul în care Republica Moldova își pierde statalitatea. Un referendum, în condiții aproximativ similare, Moscova a organizat o lună jumătate mai târziu în Crimeea, pentru a justifica anexarea acesteia.

Deși se discută în anumite cercuri atât la Chișinău, cât și la București, despre o potențială unire a Republicii Moldova cu România, acest subiect nu a fost pus niciodată oficial în discuții între conducătorii claselor politice din cele două state. România a fost, de altfel, primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Preconizatul referendum privind aderarea R. Moldova la UE nu se va desfășura și în stânga Nistrului, controlată de un regim separatist, pro-rus,, dar cel mai probabil locuitorii regiuni vor putea vota.

REACȚII OFICIALE: Președintele parlamentului de la Chișinău și liderul partidului de guvernare,  Igor Grosu, a comentat la Radio Moldova.„Acolo încă trebuie să organizezi condiții pentru a face referendum. Imaginați-vă un teritoriu pe care se află o armata staționată ilegal, reprezentanți ai serviciilor secrete, armament, plin de propagandă a Kremlinului., Noi trebuie să creăm condiții ca mass-media să ajungă acolo, partidele politice să aibă acces la cetățenii de acolo”, a comentat Igor Grosu.