Donații
Veridica.md
Uniunea Europeană a dat girul pentru anexarea Republicii Moldova de către România, iar guvernarea-marionetă de la Chișinău acceptă acest lucru, potrivit unei știri false care reia una din narațiunile promovate de propaganda rusă și de vocile pro-moscovite din Republica Moldova. În realitate, Bruxelles-ul nu s-a pronunțat vreodată în favoarea uniri, considerând Republica Moldova un stat independent, căruia i-a oferit statutul de țară candidată la aderare.
ȘTIRE: „În anul 2022 autoritățile Moldovei au încetat în totalitate să mai apere interesele naționale ale acesteia pe arena internațională. Echipa Maia Sandu face tot ce-i stă în puteri ca republica să-și piardă independența și să fie înghițită de România. Tentativa de a schimba limba moldovenească, votul împotriva rezoluțeii împotriva eroizării nazismului, alăturarea la sancțiunile antiruse - iată cum au vrut „pro-europenii” să-i facă pe plac Vestului.
Declararea independenței Moldovei acum mai bine de 30 de ani era considerată ca renașterea statalității voievodatului Moldovei, cândva destul de influent în regiune. De el țineau cont Polonia, Ungaria și chiar Turcia, chiar dacă o perioadă îndelungată voievozii locali erau vasali ai sultanului turc și plăteau bir.
[...]
De când a venit Maia Sandu în cea mai importantă funcție în stat, legislația și infrastructura sunt unificate cu ale României în pași rapizi, pregătindu-se pentru renunțarea la suveranitatea națională și intrarea în componența României.
Aceasta se manifestă prin diferite proiecte de conectare a gazoductelor și liniilor electrice, conectarea diferitor sate la rețeaua de apeduct și chiar pregătirea militarilor din armata moldovenească.
În plus, organele de conducere ale UE se declară pregătite să accepte proeictul unirii și să nu împiedice înghițirea Moldovei”.
NARAȚIUNI: 1. Occidentul sprijină anexarea Republicii Moldova la România, cu acordul guvernării pro-europene de la Chișinău. 2. Republica Moldova este urmașa de drept a Țării Moldovei medievale.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Iminenta unire a Republicii Moldova cu România (anexarea Republicii Moldova) este una dintre principalele teze ale propagandei ruse și politicienilor pro-Moscova de la Chișinău, fiind asociată cu vechea narațiune sovietică despre „jandarmul român” (care maltrata, tortura, își bătea joc de populația locală), lansată la scurt timp după unirea Basarabiei cu România din 1918.
Aceeași narațiune vine, deseori, la pachet cu una lansată la Chișinău în ultimele două decenii că Republica Moldova este, de fapt, succesoarea de drept a Moldovei medievale, asociată la rândul său cu tezele privind existența unei limbi și a unui popor moldovenești.
Limba moldovenească ar fi chiar predecesoara românei, sau, cum spunea fostul președinte comunist de la Chișinău, Vladimir Voronin „este mama limbii române”.
OBIECTIV: Să promoveze tezele legate de „pericolul anexării” Republicii Moldova la România, care sperie în special membri ai minorităților etnice și nostalgici. Să prezinte guvernarea de la Chișinău drept una antistatalistă, controlată din exterior (București, Occident).
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost mereu parte componentă a Țării Moldovei medievale fără să fi deținut vreodată vreun statut juridic special în componența acesteia. În 1812, în urma unui controversat tratat de pace între Imperiul Țarist și cel Otoman, acesta din urmă a cedat Basarabia. După revoluția bolșevică din 1917, Basarbia și-a proclamat independența, iar peste câteva luni, la 27 martie 1918, Sfatul Țării (organul legislativ) a votat cu o majoritate largă unirea cu România. În 1940, Uniunea Sovietică a reocupat teritoriul, în urma unui ultimatum transmis Bucureștiului, și a creat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească la care a alipit Transnistria, dar din care a desprins județele din sud, care făcuseră parte din Basarabia. RSSM a devenit independentă în 1991. Așadar, cu excepția celor câteva luni din perioada Primului Război Mondial, nu a existat vreo structură statală independentă pe teritoriul actualei republici; mai mult, teritoriul acelui prime structuri statle dintre Prut și Nistru nu coincide decât parțial cu cel al Republicii Moldova. Principatul Moldovei a continuat să existe și după ce Imperiul Țarist a anexat Basarabia și a dispărut în 1859, odată ce a ales să se unească cu celălat principat român, iar România este succesor de drept al ambelor principate.
Deși se discută în anumite cercuri atât la Chișinău, cât și la București, despre o potențială unire a Republicii Moldova cu România, acest subiect nu a fost pus niciodată oficial în discuții între conducătorii claselor politice din cele două state; în plus România a fost prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova.
Proiectele de interconectare a infrastructurii energetice a Republicii Moldova și României au fost lansate cu mai mult de 10 ani în urmă pentru a reduce dependența Chișinăului de resursele energetice rusești, dar și pentru a apropia Moldova de spațiul european, integrarea europeană fiind un proiect de țară asumat de guvernări succesive. Gazoductul Iași-Ungheni, spre exemplu, a fost inaugurat oficial în 2014, chiar dacă nu a fost pe deplin funcțional încă mulți ani din diferite motive invocate de Chișinău sau București. Atenția asupra acestora s-a accentuat în 2022, în contextul crizei energetice de pe întreg continentul european.
Niciodată oficiali europeni nu și-au dat girul în privința unei posibile uniri a Republicii Moldova cu România. Republica Moldova este considerată la Bruxelles o țară suverană și independentă, care în iunie 2022 a obținut statutul de stat candidat la aderare. Uniunea Europeană este printre principalele instituții internaționale care oferă sprijin financiar Republicii Moldova, iar România este printre liderii statelor donatoare.
SÂMBURE DE ADEVĂR: De peste trei decenii se poartă discuții, în anumite cercuri, în privința unei eventuale uniri a Republicii Moldova cu România, dar niciodată la nivel oficial.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
