
Autoritățile de la Chișinău amenință că vor lăsa Găgăuzia fără autonomie, potrivit unei narațiuni false publicate de publicația rusă Trud.ru. Aceasta este însoțită de teze specifice propagandei ruse cu privire la Republica Moldova – controlul Occidentului asupra țării, „pericolul” unirii cu România și lupta „falsă” împotriva corupției.
ȘTIRE: „Pe fundalul tărăgănării „operațiunii speciale” din Ucraina, Washingtonul și Bruxellesul împing republicile cândva prietenoase din fosta URSS nu doar să se distanțeze de Moscova, ceea ce au făcut deja, dar și să se debaraseze de opoziția internă care se pronunță pentru anularea sancțiunilor și dialogul cu Moscova. Mica Moldovă nu este o excepția și riscă să se pomenească între două focuri în plină criză economică, provocată de prețurile mari la gaz în Europa. Președintele Maia Sandu îndeplinește ascultătoare recomandările de la casa Albă, făcând presiuni pe opoziție. Iar lupta împotriva corupției îi servește ca pretext.
[...]
Acum au ajuns și la autonomiile naționale.
[...]
În 1994 Găgăuzia era gata să se alipească la Rusia ca să nu devină ostatecă a cursului de reunire cu România, dar a renunțat la această intenție în schimbul statutului de autonomie. Astăzi găgăuzii se opun cursului pro-occidental promovat de Maia Sandu. Ei nu vor să repete experiența de a fi în componența României.
[...]
Președintele Maia Sandu, se pare, a ajuns în Găgăuzia doar pentru a accentua cursul dur al autorităților de „identitate pro-europeană” și pentru a le închida gura celor care se opun sau a nehotărâților. Faptul că Găgăuzia are dreptul constituțional la propria părere, este pur și simplu ignorat. Iar acum Chișinăul amenință că le va lua găgăuzilor statutul de autonomie.”
NARAȚIUNI: 1. Autoritățile de la Chișinău sunt manipulate de Occident. 2. Lupta împotriva corupției este, de fapt, un pretext pentru eliminarea opoziției (pro-ruse). 3. Chișinăul intenționează să priveze Găgăuzia de statutul de autonomie.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Una din tezele principale ale propagandei Kremlinului și ale presei pro-ruse din Republica Moldova, după victoriile Maiei Sandu și partidului său la prezidențialele din 2020 și parlamentarele din 2021, este că guvernarea pro-europeană de la Chișinău este controlată de Occident. Mesajele s-au intensificat după invazia rusă în Ucraina.
Între timp, pe fundalul crizei economice și a inflației crescânde, care a lovit dur Republica Moldova, dar și în contextul în care au fost deschise dosare de finanțare ilicită a principalelor partide de stânga, În Republica Moldova au început acțiuni de protest împotriva guvernării. Acestea s-au intensificat și în autonomia găgăuză din sudul țării, unde au răsunat inclusiv mesaje separatiste. Președintele Maia Sandu a întreprins o vizită în regiune la începutul luni septembrie, unde a avut o întrevedere cu deputații din regiunea pro-rusă, care i-au reproșat, printre altele, că nu a discutat personal cu Moscova pentru a obține un preț mai mic la gaz.
OBIECTIV: Să inducă ideea că Republica Moldova este condusă de un regim rusofob, justificând astfel presiunile sau chiar o eventuală intervenție militară a Rusiei. Să incite minoritățile naționale vorbitoare de limba rusă, în special în Găgăuzia.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Autoritățile de la Chișinău au condamnat invazia rusă în Ucraina, dar nu s-au alăturat oficial sancțiunilor impuse de Occident. Prețurile, în special cele la resurse energetice, au crescut la nivel internațional, una dintre principalele cauze fiind războiul Rusiei în Ucraina. Republica Moldova este mai vulnerabilă șocurilor economice externe, având o economie mică, deschisă și fiind practic în totalitate dependentă de resursele energetice de import.
Regiunea găgăuză, unde majoritatea populației este vorbitoare de limba rusă și rusofilă, din sudul Republicii Moldova a obținut statutul de autonomie în 1994, iar nimeni din conducerea țării nu a făcut vreo declarație despre posibilitatea/necesitatea retragerii acestui statut. La fel cum nu se discută la nivel oficial, nici la Chișinău, nici la București, despre posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România.
O mare parte dintre dosarele deschise în ultimul timp pe numele unor politicieni din opoziție se referă la acțiuni comise în anii precedenți, unele dintre acestea au fost deschise anterior, dar investigațiile au trenat. În special sunt vizați reprezentanți ai Partidului Șor, condus de politicianul fugar Ilan Șor, condamnat de prima instanță în dosarul fraudei bancare de proporții din 2014 și fostul președinte Igor Dodon. Acesta figurează în câteva dosare de corupție, finanțare ilegală a partidului, trădare de patrie.
Și afirmația că „Găgăuzia are dreptul constituțional la propria părere” este un fals. Constituția Republicii Moldova nu conține astfel de prevederi. Este adevărat însă că o lege specială privind statutul autonomiei prevede că „în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă”.
De fapt, nu este prima dată când se încearcă prezentarea dosarele de corupție drept luptă a guvernării pro-europene împotriva oponenților politici.
Verifică sursele: