Donații
Veridica.md
Moldovenii din România ar putea denunța Unirea Principatelor din 1859, din cauza politicii de românizare agresivă promovată de București în Republica Moldova, susține un așa-zis politolog din Transnistria.
ȘTIRE: Desigur, referendumul european a fost gândit în primul rând ca o modalitate de consolidare a electoratului pro-european în favoarea candidaturii Maiei Sandu, ca o modalitate de a crește prezența la vot a susținătorilor acesteia. Dar, după cum se vede, autoritățile intenționează să folosească rezultatele plebiscitului pentru a schimba legislația țării, pentru a lipsi republica de statutul de neutralitate și pentru a detașa irevocabil Republica Moldova de spațiul civilizațional rusesc. Euroreferendumul, dacă va avea succes, va consolida statutul de subordonare a Moldovei față de UE și toate realizările actualei administrații coloniale, cum ar fi abolirea limbii moldovenești.
[...]Europenii acordă granturi și împrumuturi, aruncând țara într-o criză a datoriilor, dar își protejează piețele de produsele moldovenești și nu se grăbesc să investească în țară, aparent nu văd perspective pentru producția locală.
Piețe vaste pentru produsele moldovenești sunt în CSI, dar pentru conducerea moldovenească aceasta este o direcție interzisă. Problema nu este în manageri, ci în perspectivele lor.
[...] Românizarea nu numai că și-a atins limitele, dar, după interzicerea limbii moldovenești în Republica Moldova, a trecut de punctul roșu. Românii au început să distrugă identitatea moldovenească. Dacă înainte o făceau pe ascuns, lăsând-o să dispară de sine stătător, acum și-au dezvăluit planurile agresive.
Însă [românii] riscă să-i facă pe moldoveni dușmanii lor. Teoretic, moldovenii din România ar putea aminti circumstanțele unificării Principatelor Moldovei și Valahiei de la mijlocul secolului al XIX-lea și chiar să ceară anularea acelui tratat. Bucureștiul este extrem de îngrijorat față de o astfel de perspectivă și a început demult să persecute mișcările naționale moldovenești din țara lor.
NARAȚIUNI: 1. Referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova a fost gândit pentru a renunța la statutul de neutralitate al țării. 2. UE îngrădește accesul produselor moldovenești pe piața sa și înglodează țara în datorii. 3. Moldovenii din România ar putea denunța unirea principatelor din 1859.
CONTEXT/ETOS LOCAL: La 24 decembrie președintele Republicii Moldova Maia Sandu i-a solicitat Parlamentului să inițieze un referendum privind aderarea la UE. Majoritatea PAS, pro-prezidențială a modificat Codul electoral astfel încât să fie permisă organizarea referendumurilor în aceeași zi cu alegerile, astfel încât referendumul va fi organizat odată cu prezidențialele în toamna acestui an, cel mai probabil la 20 octombrie.
Intenția de organizare a referendumului este contestată de opoziție, care consideră că a fost gândit pentru a o ajuta pe Maia Sandu să obțină un nou mandat.
Curtea Constituțională a avizat organizarea referendumului.
Republica Moldova a făcut pași importanți spre integrarea în UE, începând cu 2021, iar procesul a fost accelerat odată cu invazia rusă în Ucraina. Cele două țări și Georgia au depus cererile de aderare în martie 2022, iar în iunie același an Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate, iar 18 luni mai târziu Consiliul European a decis și deschiderea negocierilor de aderare. Sondajele atestă o susținere de aproximativ 55-60 la sută în favoarea integrării europene. Acestea însă nu iau în calcul și diaspora numeroasă, în mare parte pro-europeană, după cum au arătat preferințele politice la ultimele scrutine.
Pe de altă parte, segmente importante ale societății, în special minoritățile naționale vorbitoare de limbă rusă se opun integrării europene, pronunțându-se în favoarea apropierii țării de Uniunea Euroasiatică, organizație controlată de Kremlin. Acest curent este promovat intens de propaganda rusă și de lideri politici controlați de Moscova, cum ar fi oligarhul-infractor fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de proporții din 2014.
Aproximativ în același context, pentru a alimenta fobiile unei părți a societății, propaganda rusă inoculează și narațiunea privind unirea forțată a (anexarea) Republicii Moldova la România și pedalează pe narațiunea promovată în perioada sovietică despre existența a două popoare distincte – român și moldovenesc.
OBIECTIV: Să discrediteze referendumul privind aderarea la UE, asociindu-l cu renunțarea la neutralitate și ulterioara aderare la NATO, care nu este sprijinită de majoritatea populației Republicii Moldova. De asemenea să sporească numărul euroscepticilor prin inducerea ideii că Republica Moldova este privită ca o țară de mâna a doua, subjugată de Occident.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Referendumul va fi despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, nu la NATO, cum afirmă în mod fals propaganda (pro)rusă. La referendum, cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Curtea a constatat că „inițiativa de revizuire a Constituției nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului Republica Moldova”, și nici „statutul de neutralitate permanentă” al acesteia.
Propaganda rusă și pro-rusă promovează deseori narațiunea că aderarea la NATO este o condiție pentru a obține statutul de membru ale UE. Comunitatea Europeană a acceptat însă în rândurile sale mai multe state neutre – Irlanda, Austria, Suedia, Finlanda. Ultimele două au depus cereri de aderare la NATO după invazia rusă în Ucraina, când au considerat că neutralitatea nu le asigură securitatea.
Pe de altă parte sunt state membre ale NATO care nu sunt membre ale UE. Și nu este vorba doar despre țări non-europene, dar și dintre cele de pe continentul european. Unele dintre acestea au depus cereri de aderare la UE, dar nu au fost acceptate pentru că nu au îndeplinit criteriile, cel mai cunoscut exemplu fiind cel al Turciei; Marea Britanie a decis să părăsească UE, dar nu și NATO, organizație în care intrase cu mult înainte de a se alătura UE.
Presa rusă și politicieni pro-ruși de la Chișinău exagerează importanța statelor CSI pentru exporturile și, respectiv, economia Republicii Moldova. În anul 2023, ponderea CSI ca piață de desfacere a exporturilor moldovenești a fost doar de ceva mai mult de 7%, în condițiile în care până la sfârșitul anilor 90, până la 70% din mărfurile moldovenești aveau ca destinație piața CSI. Republica Moldova s-a orientat și mai mult spre alte piețe, în special cea comunitară, mai ales după ce în 2013 Rusia a impus interdicții unor categorii sensibile de produse moldovenești, după ce aceasta a semnat Acordul de liber schimb cu UE. În 2023, ponderea UE în exporturile moldovenești a ajuns la 65 la sută.
Doar în ultimii ani Republica Moldova a primit miliarde de euro din partea partenerilor săi occidentali ca sprijin bugetar sau pentru proiecte direcționate. Doar în anul 2022 sprijinul financiar pentru Republica Moldova s-a cifrat la aproape 1,4 miliarde de euro, dintre care aproximativ 20% din sumă au fost debursate pentru atenuarea crizei energetice, potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor. Uniunea Europeană doar în ultimii doi ani i-a oferit sprijin financiar Republicii Moldova de 1,2 miliarde de euro, dintre care jumătate granturi. De altfel, Veridica a demontat recent și un alt fals, potrivit căruia Occidentul nu ar oferi un sprijin real Republicii Moldova.
Afirmațiile despre o posibilă denunțare a Unirii Principatelor din 1859 este una nouă, dar face parte dintr-o- meta-narațiune promovată încă în perioada sovietică despre existența unui popor moldovenesc și a limbii moldovenești distincte de poporul și limba română, care s-a înrădăcinat destul de adânc în societate și care este susținută și în prezent de Kremlin, dar și de politicieni pro-Moscova de la Chișinău. În România modernă nu a existat vreun curent politic sau vreo voce chiar și marginal relevantă care să propună anularea unirii din 1859.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
