Prin arestarea guvernatorului Găgăuziei, guvernarea de la Chișină vrea să provoace revolte sociale pentru a justifica o intervenție militară din partea României, potrivit unei narațiuni false lansate în regiune.
ȘTIRE: Prin arestarea guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul, Chișinăul încearcă să provoace populația autonomiei la acțiuni în masă, pentru ca, sub pretextul „restabilirii ordinii”, să invite trupe românești în țară. Această opinie a fost exprimată într-un interviu pentru „MK” de fostul comandant al batalionului „Bugeac” (forțele speciale ale trupelor interne ale Republicii Găgăuze), Ivan Burgudji. Veteranul mișcării de eliberare națională consideră că în anii ’90 doar două „ancore” au împiedicat unirea Moldovei cu România – Găgăuzia și Transnistria”.
[...] „Nu e clar de ce a fost nevoie, brusc, de arestarea ei. Tocmai de aceea spun că lucrurile merg spre un război civil. Nu este un secret că între guvernele Moldovei și României au fost semnate acorduri care permit structurilor de forță românești să intre pe teritoriul Moldovei pentru a oferi sprijin Chișinăului în caz de necesitate. Prin arestarea bașcanului, regimul Sandu încearcă să destabilizeze situația și să provoace găgăuzii la acțiuni dure. Dacă găgăuzii, de exemplu, vor organiza un marș de protest și vor porni spre Chișinău, atunci în acel moment trupele române ar putea intra în Moldova la invitația conducerii moldovenești”.
[...] „Totuși, în opinia mea, sarcina principală acum este să nu cădem în capcana acestor provocări și să nu oferim românilor ocazia să vină în ajutorul Chișinăului pentru a „restabili ordinea”. În 1918, românii au intrat în același mod și au rămas în Basarabia timp de 22 de ani. Acum se pregătește un scenariu similar. Dacă românii vin aici „să ajute”, vor intra și în Transnistria și vor ajunge până la granița cu Ucraina.”
NARAȚIUNI: 1. Guvernarea de la Chișinău vrea să provoace un război civil în Republica Moldova. 2. Există un acord secret între Republica Moldova și România care permite intervenția trupelor române pe teritoriul moldovean. 3. România a ocupat Basarabia în 1918.
OBIECTIV: Aceste narațiuni urmăresc discreditarea autorităților de la Chișinău și subminarea parcursului european al Republicii Moldova. Prin insinuarea unor intenții violente sau trădătoare ale guvernării, se cultivă frica și neîncrederea în statul moldovean. În același timp, este promovat un discurs anti-românesc menit să rupă legăturile istorice, culturale și politice cu România, dar și să o prezinte ca pe o amenințare iminentă.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Evghenia Guțul a fost reținută și plasată în arest în baza unui dosar penal intentat în legătură cu finanțarea campaniei sale din 2023. Guțul apare, de altfel, și într-un alt dosar penal legat de finanțarea ilegală a fostului partid Șor, scos în afara legii în 2023.
Decizia de a o reține pe Guțul a fost luată atunci când aceasta a încercat să plece din țară în Turcia, invocând participarea la un eveniment inexistent. Se presupune că Guțul ar fi intenționat să fugă în Rusia, Istanbulul fiind una dintre cele mai importante destinații de tranzit pentru a ajunge de la Chișinău la Moscova. Veridica a mai demontat falsuri legate de acest caz, reflectat pe larg de presa rusă.
Nu există vreun indiciu că autoritățile de la Chișinău ar intenționa provocarea unui război civil, mai ales că Guțul nu este singurul politician cercetat în cauze penale de corupție politică, un fenomen tot mai des întâlnit în Republica Moldova, extrem de vizibil inclusiv la ultimele scrutine – alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din toamna anului 2024.
Nu există niciun acord oficial care ar permite intervenția militară a României în Republica Moldova. Veridica a mai demontat narațiuni similare care făceau referire la Acordul privind cooperarea militară între Republica Moldova și România precum că ar permite staționarea pe un timp nelimitat al forțelor militare române pe teritoriul statului vecin. Acesta se referă în special la exerciții militare comune și cooperarea/interoperatibilitatea în domeniul militar, dar nu face vreo referire la staționarea permanentă a trupelor sau ajutor reciproc în cazul în care unul dintre cele două state ar fi atacat.
O campanie similară a fost lansată acum un an în contextul unor modificări la Legea apărării naționale, calificate de propaganda rusă drept pregătirea unei intervenții militare române în Republica Moldova. Veridica a explicat atunci, citând prevederi legale și experți, că afirmațiile erau nefondate.
Unirea Basarabiei cu România s-a produs în urma unei ample mișcări de emancipare națională, care s-a intensificat începând cu 1905. Dar eforturi de menținere a spiritului românesc în gubernia ocupată de Imperiul Rus în 1812 s-au făcut și până atunci.
Unirea a fost determinată de dificultăţile prin care a trecut Basarabia în anii 1917-1918, pretenţiile teritoriale ale Ucrainei, dar şi aspiraţiile de unitate românească. În vâltoarea evenimentelor din 1917-1918, Basarabia este prima provincie care se unește cu România. Unirea a fost cerută şi votată de Sfatul Țării de la Chișinău, pe 27 martie 1918, după ce adunările Zemstvelor (administrațiile locale) din Bălți şi Soroca, împreună cu marii proprietari proclamă Unirea cu România.
Unirea cu România a adus mai multe beneficii populaţiei din Basarabia, care au fost diminuate sau chiar negate în perioada sovietică, dar şi după independenţa Republicii Moldova, pentru a induce faptul că Basarabia ar fi fost acaparată de România, iar Sfatul Ţării a votat „de ochii lumii unirea condiţionată cu România”.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Bașcana (guvernatoarea) regiunii autonome Gagauz Yeri din sudul Republicii Moldova, Evghenia Guțul, a fost reținută pe Aeroportul Internațional Chișinău la 25 martie în timp ce încerca să zboare spre Istanbul. Numele acesteia figurează în câteva cauze penale, fiind vorba de corupție politică. Ulterior, Guțul a fost plasată în arest preventiv pentru 20 de zile iar susținătorii ei au organizat acțiuni de protest în diferite localități ale regiunii, dar și la Chișinău.
Evghenia Guțul a devenit guvernatoare a Găgăuziei, o regiune cu o populație preponderent rusofilă, în primăvara anului 2023, în urma unui scrutin controversat, fiind acuzată de cumpărarea voturilor. Ea este reprezentanta oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat în dosarul fraudei bancare de proporții din 2014 și acuzat că ar încerca să deturneze cursul european al Republicii Moldova în interesul Moscovei. Guțul a învins datorită unor promisiuni populiste.
Narațiunea despre o iminentă anexare a Republicii Moldova la România, inclusiv în urma unei intervenții militare a acesteia, este una dintre cele mai frecvente utilizate de propaganda rusă și de politicieni pro-Kremlin de la Chișinău pentru a alimenta fobiile unei părți ale populației, în special ale minorităților naționale, deseori făcându-se referire la „precedentul” 1918, adică unirea Basarabiei cu România pe care istoriografia sovietică a calificat-o drept „ocupație”. Aceasta este asociată și cu vechea narațiune sovietică despre „jandarmul român” (care maltrata, tortura, își bătea joc de populația locală), lansată la scurt timp după unirea Basarabiei cu România din 1918.
Verifică sursele:
