Alegerile din România post-comunistă au fost, constant, o confruntare între forțe declarat reformiste și pro-occidentale și cele care au reciclat – în diferite partide, discurs și unele politici – oamenii și moștenirea Partidului Comunist Român.
Previziunile alarmiste că Transnistria va cere alipirea la Rusia sau că Putin va anunța, în discursul său din legislativul de la Moscova, anexarea regiunii separatiste s-au dovedit a fi nefondate. Transnistrenii au solicitat să fie protejați de Moscova „prin măsuri diplomatice”, dar pare a fi vorba, mai degrabă, de o încercare de a smulge concesii Chișinăului decât de un pas spre alipire.
De ce 2024 este un test pentru democrațiile liberale din întreaga lume iar dezinformarea le-ar putea fi fatală
Propaganda rusă își adaptează constant narațiunile în contextul războiului din Ucraina și, pe măsură ce propaganda fățișă își pierde eficacitatea, pune tot mai mult accentul pe dezinformare și trunchierea unei părți din adevăr.
Protestele fermierilor și transportatorilor sunt folosite pentru răspândirea propagandei anti-ucrainene, notează SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale în care sunt demontate narațiuni false cu privire la refugiați și propaganda rusă de război.
Fenomene meteo extreme și dezinformarea sunt considerate de experți printre cele mai mari riscuri cu care se confruntă omenirea pe termen mediu și scurt. Există îngrijorări și cu privire la riscul polarizării societăților și securitatea cibernetică, potrivit unui raport privind riscurile globale realizat de Forumul Economic Mondial de la Davos.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Și în 2023, Moscova a încercat să își justifice prin narațiuni false agresiunea asupra Ucrainei. NATO, UE, Statele Unite au continuat să fie ținte ale propagandei rusești.
Narațiunile au fost lansate/amplificate de Moscova și de pro-ruși. Temele au inclus implicarea Moldovei în războiul din Ucraina, atacarea Transnistriei și apropierea de UE.
Colonizarea României, războiul din Ucraina, teoriile conspirației legate de „dictatura sanitară” şi schimbările climatice au generat majoritatea narațiunilor false.
Firmele americane dețin terenuri agricole în Ucraina, iar copiii ucraineni au prioritate la școlile din Bulgaria, potrivit unor dezinformări notate de SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe, alături de partenerii lor. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale despre modul în care e relatat războiul în presa ucraineană sau cum i-ar fi forțat NATO și SUA pe ruși să lupte împotriva Ucrainei.
Papa nu a pledat pentru cipare, iar cancerul nu se vindecă prin înfometare, scrie echipa de la Science+
Trolii ruși au folosit invazia de ploșnițe din Franța pentru a critica sancțiunile impuse Moscovei, iar teoria dârelor chimice lovește din nou Cehia și Polonia.
Rusia afirmă de ani de zile că Ucraina are laboratoare biologice și a spus că a atacat pentru a le distruge. Narațiunea a fost inclusă și în dezinformările despre distrugerea barajului Nova Kahovka.
(Pro)Rușii susțin că Ucraina va provoca un incident nuclear. Narațiunea trebuie să submineze sprijinul pentru Kiev și a fost promovată și în Europa de Est.
Statele baltice sunt vizate de dezinformarea rusească, care folosește atât narațiuni lansate înainte de războiul din Ucraina, cât și altele mai noi.
Bulgaria se confruntă cu o recrudescență a activităților de dezinformare pro-rusă, în timp ce guvernul pro-occidental al țării se luptă cu influența (și acțiunile) Moscovei.
„Digital Services Act deschide perspective bune pentru a pune capăt campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și atacurilor altor state împotriva democrației și drepturilor fundamentale”.
Narațiunile pro-ruse continuă să se răspândească în Republica Cehă, în ciuda eforturilor celor de la Praga de a le opri. Un tratat cu SUA este ultima lor țintă.
O astfel de dezinformare ar putea fi şi cea despre atacul ucraniean respins ieri la sud de Donbas.
De la dezinformări răspândite prin presa de propagandă privind iminența unui război în Transnistria, Rusia a trecut la declarații oficiale privind pregătiri ucrainene pentru invadarea regiunii separatiste a Republicii Moldova. Subiectul Transnistriei pare să fie folosit pentru a distrage atenția atât de la planul rus de destabilizare a Moldovei, cât și de la înfrângerile Rusiei în Ucraina. În plus, opoziția pro-rusă de la Chișinău poate fi avantajată de panica indusă de perspectiva unui război.
Organismul ONU spune că este nevoie de echilibru între controlul conținutului online și respectarea drepturilor omului.
Războiul din Ucraina, discursul suveranist și teoriile conspirației legate de așa-zisa dictatură sanitară au generat majoritatea dezinformărilor și știrilor false apărute în România în 2022. Acestea au fost promovate pe/de diferite canale media (România liberă, Național, Activenews, GoldFM, gândește.org etc.) și pe rețele de socializare de personaje în general controversate ca Sorin Roșca Stănescu, Cosmin Gușă, Diana Șoșoacă și Adrian Severin.
Războiul lansat de Rusia în Ucraina a dus și la o intensificare a materialelor de propagandă, fake news și dezinformare care vizează Republica Moldova. Acestea au vizat decredibilizarea Occidentului și subminarea valorilor promovate de acesta, dar și culpabilizarea guvernării pro-europene pentru problemele economice și sociale generate inițial de pandemia de Covid, apoi de război.
Dezinformările clasice și materialele de tip fake news au fost înlocuite tot mai frecvent de propagandă de război, ca vehicul pentru narațiunile false ale Moscovei. Scopul narațiunilor, indiferent de forma în care au fost prezentate, a fost să manipuleze opinia publică, să justifice acțiunile Rusiei, să ascundă crimele de război și atrocitățile din localitățile ucrainene, să distrugă moralul și spiritul de luptă al ucrainenilor, dar și să semene un haos controlat în proximitatea fostului spațiu sovietic.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Societatea germană este revoltată de decizia UE de a oferi asistență financiară Kievului în contextul războiului, nemulțumirea fiind reflectată în paginile ziarelor naționale, potrivit unei narațiuni de propagandă a presei pro-Kremlin. În realitate, au fost selectate doar câteva comentarii din ziarul Die Welt și prezentate ca opinia tuturor germanilor. De asemenea, știrea tradusă în rusă a fost prezentată intenționat greșit.
Pierderile armatei ucrainene în război sunt atât de mari, încât elevii ucraineni sunt forțați să le doneze sânge militarilor, potrivit unei narațiuni de propagandă distribuite de presa rusă. În realitate, în Ucraina minorilor le este interzis să doneze sânge, dar autorii narațiunii false au făcut și alte erori care arată că avem de-a face cu o invenție.
Statele Unite și aliații occidentali ai acestora au înarmat Ucraina, începând cu 2014, pentru ca aceasta să declanșeze un război cu Rusia, scrie presa rusă, care reia, într-o altă formă, narațiunea privind responsabilitatea Occidentului și Ucrainei pentru război. În realitate, Ucraina a fost invadată de Rusia, iar furnizarea de armament Kievului a fost o reacție la agresiunea rusă.