Donații
Veridica.md
Bulgaria se confruntă cu o recrudescență a activităților de dezinformare pro-rusă, în timp ce guvernul pro-occidental al țării se luptă cu influența (și acțiunile) Moscovei.
În Bulgaria a fost o vară presărată cu probleme de securitate
„Avem de-a face cu încercări de subminare a perspectivelor economice ale Bulgariei în regiunea Mării Negre. […] Am transmis informații către sediul NATO, la cel mai înalt nivel, cu privire la tentativele Rusiei de a transforma Marea Neagră într-un lac rusesc. Singura modalitate de a răspunde forței este printr-o forță mai mare și îmbunătățirea capacităților operative ale propriei flote”, a declarat Premierul Nikolai Denkov pe 7 septembrie în cadrul unei videoconferințe de 80 de minute în care a răspuns mai multor întrebări înaintea deschiderii unei noi sesiuni parlamentare.
Declarațiile sale alarmiste vizavi de pericolul ca Marea Neagră să fie transformată într-un „lac rusesc” le-au amintit multora că, deși Bulgaria a ieșit dintr-o criză politică care a durat aproape doi ani, nu-i va fi la fel de ușor să iasă din sfera din influență a Moscovei.
Pe 13 septembrie, Ministrul Apărării, Todor Tagarev, și-a exprimat la rândul său îngrijorarea cu privire la riscurile de securitate de pe litoralul bulgăresc al Mării Negre: „Până la finalul lui septembrie, Rusia va continua să desfășoare exerciții navale în zona economică exclusivă a noastră din Marea Neagră. Considerăm aceste acțiuni un act de provocare la adresa Bulgariei, a securității și intereselor noastre economice”. Ultimele declarații au stârnit un val de reacții pe grupurile pro-ruse de pe Facebook, acolo unde începând cu 12-13 septembrie, e vizibil un curent de opinie că Denkov și Tagarev, care susțin ferm Ucraina, târăsc Bulgaria către un război cu Rusia. Potrivit unei alte narațiuni care circulă pe aceste grupuri, utilizatorii filoruși ai rețelelor de socializare vor fi persecutați și trimiși la închisoare.
Declarațiile celor doi oficiali nu sunt însă fără precedent. În luna iulie, guvernul a criticat Rusia pentru încercările de escaladare provocate de exercițiile navale pe care le-a desfășurat în zona economică exclusivă a Bulgariei în Marea Neagră. Sfârșitul verii a adus noi tensiuni: în urma schimbărilor legislative și a revocării contractului de concesiune cu Lukoil Neftohim Burgas, începând cu 4 septembrie statul bulgar a preluat oficial administrarea terminalului Roseneț din sudul Burgasului, aflat în concesiunea gigantului de rafinare rusesc încă din 2011. Decizia a fost criticată de politicienii pro-ruși din Bulgaria. Tot pe 13 septembrie, Parlamentul a hotărât ca statul să poată numi un reprezentant la Lukoil. În 2022, Lukoil Neftohim plătea primele impozite în Bulgaria, pentru un profit de 38,3 milioane de euro, confirmând astfel acuzațiile de evaziune fiscală în formă continuă.
Între timp, viitorul rămâne incert pentru Complexul sportiv și de agrement Kamcia (SOK), un centru privat multifuncțional, alcătuit din hoteluri și un liceu (care în iulie a fost închis fără prea mult tam-tam), o proprietate situată lângă Varna, în nordul litoralului bulgăresc. Terenul a fost achiziționat de guvernul rus în 2008, când la putere în Bulgaria se aflau Socialiștii, conduși de premierul de atunci Serghei Stanișev, la un preț de mai puțin de 5 euro pe metru pătrat. Activitatea complexului Kamcia a fost deseori descrisă drept un exemplu de soft power, prin care propaganda și activitățile suspecte trec neobservate de autoritățile de la Sofia. Până în prezent, guvernul rămâne pasiv la operațiunile acestui complex.
Propaganda rusă dă volumul mai tare
Potrivit unui studiu publicat pe 10 august de Fundația pentru Cercetare Umanitară și Socială din Sofia, propaganda rusă din presa online din Bulgaria și-a crescut prezența cel puțin de trei ori în al doilea trimestru din 2023 în comparație cu aceeași perioadă din 2022. În principal, rezultatul reflectă o creștere a numărului de site-uri care răspândesc propaganda rusă, care în zilele de vârf pot publica și până la 3,500 de articole pro-ruse.
Propaganda, dezinformarea, manipularea și știrile false au luat avânt după ce puterea a fost preluată pe 6 iunie de o nouă coaliție pro-occidentală, alcătuită din foștii rivali GERB și Continuăm schimbarea. Principalele obiective ale coaliției sunt aderarea Bulgariei la Schengen și zona euro.
În principiu, orice informație care captează atenția publicului capătă rapid o interpretare pro-occidentală și una pro-rusă. De exemplu, pe anumite grupuri de discuții pe Facebook, cum ar fi “Sprijin pentru Russia”, utilizatorii au contestat detalii concrete legate de un atact violent extrem de mediatizat împotriva unei tinere de 18 ani precum și legitimitatea declarațiilor victimei sau intențiile din spatele unor activiști, care au cerut pedepse mai dure pentru astfel de infracțiuni. Exercițiile Rusiei din Marea Neagră au primit la rândul lor o interpretare aparte, unele agenții de presă susținând în mod fals că Rusia desfășoară o blocadă navală împotriva Bulgariei, o teorie demontată de Factcheck.bg.
Revigorarea discuțiilor despre „prietenia istorică” cu Rusia Țaristă și URSS
Creșterea numărului de articole cu conținut filorus coincide și cu alte discuții de interes major la ora actuală. Unul din subiecte privește monumentele sovietice din Bulgaria, care deși nu făcea partea din URSS, s-a poziționat drept un aliat de nădejde al Moscovei în timpul regimului comunist (1944-1989). Dezbaterea se axează pe desființarea (sau mutarea) Monumentului Armatei Sovietice de la Sofia, construit în 1954 în timpul guvernului liderului stalinist Valko Cervenkov. Acest monument impunător, care în prezent servește drept loc de întâlnire pentru skateri și tinerii care ies la o bere, rămâne totuși un puternic simbol politic. Monumentul este deseori folosit drept punct de plecare pentru diferite proteste sau pentru lansarea anumitor mesaje publice; de-a lungul timpului, statuile soldaților sovietici au fost pictate și transformate în super-eroi americani sau vopsite cu roz (pentru a protesta împotriva invadării Cehoslovaciei în 1968), roșu (pentru a condamna acțiunile brutale ale Rusiei în Ucraina) sau în culorile naționale ale Ucrainei, pentru a exprima solidaritatea cu această țară.
Discuțiile privind demolarea Monumentului Armatei Sovietice din Sofia nu sunt o noutate: ele datează de la mijlocul anilor ’90, dar nu au avut vreodată un rezultat pentru că n-a existat vreo strategie clară cu privire la revalorificarea acelui spațiu public sau la o nouă locație pentru monument. Totuși, discuția s-a reaprins recent, după ce mai mulți politicieni de marcă, în general din rândul partidelor pro-europene, și-au exprimat susținerea pentru eliminarea acestui monument din spațiul public. Declarațiile lor au fost imediat urmate de replica partidelor pro-ruse, precum Partidul Socialist Bulgar (BSP), partidul Stângiștilor (nou înființat, alcătuit însă în general din foști membri BSP), și Renașterea, principalul partid de extremă dreaptă, care în declarațiile publice din 12 și 13 septembrie și-a exprimat foarte clar intenția de a deveni principala forță din politica bulgară pe viitor.
Politicienii pro-ruși, inclusiv președintele Rumen Radev (al cărui profil a devenit din în ce mai conservator și filorus de la începutul invaziei din Ucraina), s-au opus de asemenea intenției guvernului de a schimba ziua națională a Bulgariei. 3 martie, Ziua Eliberării, marchează în esență victoria Rusiei în Războiul Ruso-Turc din 1878, care a dus la înființarea statului autonom bulgar și a pus capăt hegemoniei Imperiului Otoman. Totuși, unii bulgari nu mai sunt de acord să sărbătorească o victorie a Rusiei în contextul invadării neprovocate a Ucrainei. Guvernul bulgar a sugerat ca ziua națională a Bulgariei să fie marcată pe 6 septembrie – așa-zisa Ziua Unirii, când Rumelia Orientală s-a unit cu Principatul Bulgariei, în 1885.
În Bulgaria va fi o toamnă complicată, iar (pro)rușii o pot complica și mai tare
Bulgaria se confruntă cu multiple provocări în această toamnă. Aderarea la Schengen – sau mai degrabă încercările de a convinge Austria și Țările de Jos să renunțe la obiecțiile privind aderarea – este principala prioritate de pe agenda guvernului. Urmează apoi valul de consecințe negative ale războiului din Ucraina. Pe plan local, guvernul pro-european va fi cel mai probabil măcinat de conflicte interne – pacea temporară dintre partide ar putea fi puternic zguduită de viitoarele alegeri locale (programate să aibă loc pe 29 octombrie), care ar putea pune cele două tabere ale coaliției în opoziție. Aceste provocări și multe altele vor reprezenta noi oportunități pentru ruși, pro-ruși și rețele lor de dezinformare.
În ciuda unei voințe politice proaspăt reafirmate și adoptării unui ton mult mai dur de către clasa politică, în special din partea Premierului Denkov și a Ministrului Apărării Tagarev, rezistența Bulgariei împotriva Moscovei rămâne mai degrabă un deziderat decât un obiectiv politic clar conturat.
