Fenomene meteo extreme și dezinformarea sunt considerate de experți printre cele mai mari riscuri cu care se confruntă omenirea pe termen mediu și scurt. Există îngrijorări și cu privire la riscul polarizării societăților și securitatea cibernetică, potrivit unui raport privind riscurile globale realizat de Forumul Economic Mondial de la Davos (WEF).
Circa 1500 de experți din zona academică, mediul de afaceri, administrație și societatea civilă au fost consultați cu privire la riscurile riscurile cu care se confruntă omenirea pe termen scurt – unul și doi ani – și pe termen mediu, de zece ani.
Pe termen scurt, experții sunt preocupați de probleme deja existente, astfel încât, alături de dezinformare și fenomenele meteo extreme se mai găsesc, în top zece riscuri, conflictul armat interstatal, inflația sau problemele economice.
Pe termen mediu, cele mai mari patru riscuri sunt legate de planetă și de impactul pe care activitățile umane îl au asupra acesteia și includ fenomene meteo extreme, colapsul ecosistemului global și al biodiversității, epuizarea resurselor naturale. Printre riscurile pe termen mediu se numără și – pe locul șase – cele legate de evoluția sistemelor de inteligență artificială.
Percepția asupra inflației este interesantă în viziunea celor 1400 de respondenți. Studiul sociologic arată că preocupările legate de inflație vor deveni mai puțin semnificative în viitor. Raportul WEF plasează inflația pe locul 7 in clasamentul riscurilor mondiale pe următorii doi ani, iar în următorul deceniu coboară pe ocul 32. În schimb criza costului vieții și atacurile cibernetice rămân preocupări majore deopotrivă in sectorul public și cel privat.
Dezinformarea, cel mai mare pericol pe termen scurt
Știrile false și dezinformarea au devenit în ultimul deceniu un fenomen tot mai accentuat, marcând sau amplificând mari crize regionale și globale – războiul din Ucraina (începând cu invadarea Crimeii și insurecția sprijinită de ruși în Donbass, în 2014, până la invazia la scară largă în 2022 și conflictul la scară largă aflat în continuare în desfășurare), criza refugiaților, referendumul pentru Brexit, pandemia de Covid, schimbările climatice etc. Eforturile făcute pentru combaterea dezinformării, mai degrabă timide până acum, nu s-au dovedit a fi eficiente, astfel încât nu este de mirare că experții o văd ca pe un risc atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu. Dacă pe termen lung dezinformarea este pe locul 5 într-un top al riscurilor, pe termen scurt – următorii doi ani – ea este considerată a fi principalul risc.
Explicația rezidă în faptul că 2024 este considerat cel mai mare an electoral din toate timpurile, iar „folosirea pe scară largă a dezinformării, precum și a instrumentelor de diseminare a acesteia, poate submina legitimitatea guvernelor nou alese”.
„O ordine globală instabilă, caracterizată de narațiuni polarizante și nesiguranță, agravarea impactului vremii extreme și a incertitudinii economice provoacă propagarea unor riscuri accelerate – inclusiv dezinformarea”, a declarat Saadia Zahidi, director general al WEF.
Pe fondul unei situații economice dificile la nivel Mondial, aderența știrilor false și a dezinformărilor crește. Raportul mai arată că există riscul ca intervențiile guvernelor să acționeze prea încet, confruntându-se cu un compromis între prevenirea dezinformării și protejarea libertății de exprimare, în timp ce guvernele represive ar putea folosi un control de reglementare sporit pentru a eroda drepturile omului”
Rețelele de socializare sunt identificate ca principalul instrument de diseminare a falsurilor, din ce în ce mai performante fiind deja realizate și cu ajutorul inteligenței artificiale. Diferența dintre conținutul generat de inteligență artificială și conținutul generat de oameni devine din ce în ce mai dificil de distins, nu numai pentru persoanele alfabetizate digital, ci și pentru mecanismele de detectare. Ceea ce va face ca falsurile să fie din ce în ce mai greu de demontat.
Obiectivul principal al dezinformărilor și al știrilor false, care se rostogolesc în mediul online cu o viteză copleșitoare, este manipularea alegătorilor. Demontarea acestor neadevăruri trece de cele mai multe ori neobservată sau în cel mai bun caz, pusă la îndoială. Utilizarea pe scară largă a dezinformarii poate submina legitimitatea guvernelor nou alese, poate alimenta proteste violente și chiar și terorism.
În concluzie: dezinformarea poate perturba radical procesele electorale din mai multe economii în următorii doi ani. O neîncredere tot mai mare în informații, precum și în mass-media și guverne ca surse, va aprofunda opiniile polarizate și acesta este un cerc vicios care ar putea declanșa tulburări civile și, eventual, confruntări. În plus, există riscul de represiune și erodare a drepturilor, tocmai pentru că autoritățile încearcă să retsrângă răspândirea falsurilor.
Dezinformarea este indirect legată și de un alt risc, polarizarea societăților, pe care a amplificat-o pe parcursul crizelor anterioare și o poate accentua și în viitor. Pe termen scurt, polarizarea societății este văzută de experți drept al treilea cel mai mare risc, în timp ce, pe termen lung, apare pe poziția a noua.
În raport se arată că factorii de diviziune scad încrederea și sentimentul valorilor comune. Polarizarea societății, alături de recesiunea economică , este văzută ca unul dintre cele mai centrale riscuri din „rețeaua de riscuri” interconectată, cu cel mai mare potențial de a declanșa și de a fi influențat de alte riscuri.
Schimbările climatice pot avea un impact apocaliptic
Schimbările climatice generate de încălzirea globală reprezintă o problemă a întregii umanități. Anul 2023 a fost cel mai călduros din istorie, un record spart, de altfel, de mai multe ori în ultimele decenii. Așa cum deja mulți anticipează, efectele schimbărilor climatice vor deveni din ce în ce mai severe.
O consecință a schimbărilor climatice îl reprezintă creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteo extreme, care includ valuri de căldură ucigașă, furtuni violente și indundații devastatoare. Pe termen scurt, fenomenele meteo extreme sunt văzute drept al doilea cel mai mare risc, dar pentru intervalul de zece ani figurează pe primul loc, fiind urmate de alte trei riscuri legate, și ele, de impactul activității umane asupra planetei și încălzirea globală: o schimbare crucială în geosferă și biosferă, pierderea biodiveristății și colapsul ecosistemului și, în sfârșit, epuizarea resurselor naturale. Sunt, într-adevăr, riscuri mari, care împreună (iar unele dintre ele chiar și separat) duc spre o imagine a Apocalipsei.
Există diferențe de percepție a riscurilor de mediu între generații și între cei din sectorul privat și cel public, se mai arată în raport. Cei mai tinerii consider că aceste riscuri reprezintă o preocupare mai mare pe termen scurt, următorii doi ani, de exemplu. Cei care lucrează în mediul privat cred că riscurile de mediu se vor materializa într-un interval de timp mai lung față de angajații din sectorul public sau administrații.
Raportul WEF arată că acesta este unul dintre motivele pentru care deciziile pentru combaterea încălzirii globale și protejarea mediului, în general, se iau cu dificultate și în multe cazuri, prea târziu.
