Donații
Veridica.md
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Anul electoral 2024 şi ameninţarea globală a dezinformărilor
elpais.com / 3 ian. 2024; washingtonpost.com / 4 ian. 2024; cbsnews.com / 27 feb. 2023; youtube/@dwnews / 8 oct. 2023; edition.cnn.com / 17 nov. 2023
Cel mai dens an electoral din istoria planetară se anunţă un an record şi în materie de dezinformare. Miliardele de alegători vor trebui să discearnă nu doar între promisiunile adesea demagogice ale politicienilor, ci şi falsurile generate de Inteligenţa Artificială, care tind să devină un loc comun. Calendarul mondial al alegerilor include aproximativ 40 de scrutinuri naţionale, unele decisive pentru scena internaţională, aşa cum sunt prezidenţialele din noiembrie în Statele Unite sau parlamentarele programate în primăvară în India – cea mai populată ţară din lume. Primele alegeri cu semnificaţie globală s-au desfăşurat în 13 ianuarie în Taiwan şi au fost anticipate de conducerea Chinei drept “o alegere între pace şi război”. Urmează Indonezia – ţara cu cea mai numeroasă populaţie musulmană de pe glob -, Federaţia Rusă – cu un câştigător previzibil -, Mexic, Africa de Sud şi Marea Britanie. În Europa, România are cel mai încărcat an electoral, cu alegeri locale, legislative şi prezidenţiale. Vor fi şi alegeri pentru Parlamentul European, instituţie fundamentală în cadrul Uniunii continentale. Concentrarea fără precedent a peste 100 de procese electorale într-un singur an amplifică riscurile expunerii la dezinformări şi informaţii înşelătoare. Experţii de la Center for American Progress şi Oxford Analytica au avertizat că, pentru protejarea sănătăţii democratice, platformele online ar trebui să aloce resursele umane şi tehnologice necesare contracarării falsurilor şi manipulărilor. O consecinţă a dezinformărilor electorale este erodarea încrederii în însuşi procesul electoral. Cel mai convingător exemplu îl oferă Statele Unite, unde la ultimele alegeri afirmaţiile false sau înşelătoare au speculat lacunele sau confuziile din jurul proceselor de vot, deși aceste elemente au explicații care nu indică existența unor fraude. Criza încrederii instituţionale este probată şi de reultatele unui recent sondaj care arată că, la trei ani de la violenţele din 6 ianuarie 2021, un sfert dintre americani sunt încredinţaţi că asaltul asupra Capitoliului a fost instigat de FBI. Pe de altă parte, un segment semnificativ al societății este atât de saturat încât a ajuns să nu mai consume informații, ceea ce duce la o deconectare politică, demobilizare şi un vot mai puţin informat. Dincoace de Ocean, experţii prevăd că la europarlamentarele din iunie se va intensifica dezbaterea despre însăși existența Uniunii Europene ca organizație supranațională, o temă care s-a acutizat odată cu Brexit şi care a revenit pe agenda mai multor țări prin partidele de extremă dreaptă. Acest simptom este legat de tendinţa de a opta pentru extreme, o altă componentă majoră a dezinformarii. În India, unde în primăvară vor avea loc alegeri parlamentare, polarizarea este alimentată de discursul dezbinător al premierului Narendra Modi şi de susținătorii săi, care folosesc campanii de dezinformare pentru a incrimina populația musulmană. Ca şi în cazul lui Donald Trump, elitele se transformă astfel în agenţi ai dezinformării. Dezvoltarea Inteligenței Artificiale poate adăuga confuzie scenariului. Campania pentru alegerile de săptămâna trecută din Bangladesh a fost presărată cu dezinformări generate artificial. Tendinţa era anunţată global de campaniile electorale din 2023. La alegerile pentru primăria din Chicago, pe rețelele de socializare a circulat un videoclip falsificat cu fotografia unui candidat și o înregistrare audio care sugera că acesta ar încuraja violența poliției, ceea ce a dus la deteriorarea imaginii sale publice. Un alt deepfake notoriu, pus în circulaţie cu două zile înainte de alegerile din Slovacia, prezenta o înregistrare audio cu vocile contrafăcute ale liderului partidului Slovacia Progresistă și a unui jurnalist, în care cei doi păreau să plănuiască fraudarea votului. În recenta campanie prezidențială din Argentina, un videoclip cu tentă apocaliptică generat artificial a devenit viral, prezentându-l pe extremistul care avea să câştige alegerile în rolul de salvator în faţa contracandidatului de centru-stânga.
Partizanatul politic creşte vulnerabilitatea la ştirile false
factcheckhub.com / 5 ian. 2024; digitalinfomationworld.com / 4 ian. 2024
Un recent studiu publicat în revista americană „Frontiers in Psychology” relevă că, în timp ce educaţia media îi ajută pe indivizi să identifice şi să fie circumspecţi în privinţa ştirilor provenite din surse care nu le sunt familiare, prejudecăţile partizane puternice pot inhiba acest scepticism, mai ales atunci când e vorba de fake news. Altfel spus, chiar dacă ştiu că sursele nu sunt de încredere, ei tind să accepte ştirile false dacă acestea favorizează un partid, o opţiunea politică sau o persoană preferată. Celor peste 2.400 de participanţi – cu toţii având drept de vot în Statele Unite -, au fost împărţiţi în două grupuri cărora li s-au prezentat mai multe presupuse postări, concepute astfel încât să semene cu conţinutul distribuit pe Facebook. Pentu a părea autentice, au fost adăugate inclusiv elemente tipice, adică un logo media, un titlu, o imagine ataşată şi o adresă URL cu trimitere la o organizaţie de presă. Primul grup a primit ştiri din domeniul politic, cu un conţinut adaptat înclinaţiilor politice ale subiecţilor. Toate ştirile erau false, dar modul de prezentare le dădea aparenţa unor ştiri reale. Celui de-al doilea grup i s-au oferit ştiri asemănătoare ca formă, dar reale. Ştirile distribuite ambelor grupuri aveau indicate ca sursă atât publicaţii tradiţionale, cât şi canale alternative. Cercetătorii au descoperit că participanţii au avut mai multă încredere în ştirile provenite din sursele consacrate, devenind suspicioşi în cazul surselor cu care nu erau familiarizaţi. Concluzia contrazice rezultatele altor studii, potrivit cărora consumatorii de ştiri acordă mai multă atenţie conţinutului decât sursei ştirilor. Pe de altă parte, cercetătorii au observat cu surprindere o relaţie inversată în cazul persoanelor cu un puternic partizanat politic: acestea au avut tendinţa de a da mai multă crezare ştirilor false de la surse necunoscute, atunci când conţinutul informaţiei le era convenabil. Studiul a evidenţiat rolul educaţiei media în modelarea percepţiei în domeniul ştirilor. Participanţii mai educaţi au fost mai exigenţi în privinţa credibilităţii surselor ştirilor, dar reacţia nu a fost uniformă: în ciuda alfabetizării media, cei puternic angajaţi politic s-au dovedit mai vulnerabili în faţa ştirilor false. Chiar dacă au admis că sursa informaţiei nu le este cunoscută, ei au apărat conţinutul convergent cu convingerile lor. Deşi constatările, pe care specialiştii le consideră îngrijorătoare, au implicaţii semnificative pentru eforturile de combatere a ştirilor false şi dezinformării, ele au o aplicabilitate limitată. Descoperirile sunt relevante în special în contextul politic puternic polarizat din Statele Unite, substanţial diferit de cel din majoritatea ţărilor europene.
Agent KGB, „invitat” surpriză al diasporei belaruse din Polonia
euvsdisinfo.eu / 19 dec. 2023; ont.by / 18 nov. 2023
Belarus – cel mai devotat aliat al Rusiei – va organiza alegeri legislative şi prezidenţiale în vară. Ca şi prietenul său Vladimir Putin, preşedintele Alexander Lukaşenko nu are emoţii, opoziţia politică fiind în mare măsură redusă la tăcere de un regim autoritar pe plan intern şi sfidător în relaţiile internaţionale. O dovedeşte şi incidentul petrecut la sfârşitul anului trecut la Varşovia, unde participanţii la un seminar dedicat de o organizaţie pro-democraţie din diaspora securităţii digitale şi financiare au avut parte de un vorbitor nu doar neaşteptat, ci şi nedorit. La un moment dat, pe ecranele care care asigurau intervenţiile prin aplicaţia Zoom a apărut un presupus „reprezentant al Uniunii Europene”, prezentat cu numele fictiv de Fabio Zimmer. El s-a adresat audienței în limba rusă, dându-i cuvântul „organizatorului și sponsorului seminarului”. Spre surprinderea participanților şi a gazdelor, pe ecran a apărut Konstantin Bîşek, șef adjunct al Departamentului de Investigaţii al KGB din Belarus. El i-a avertizat pe cei prezenţi că „încercările de a viza statalitatea belarusă” sunt extremiste, i-a îndemnat „să se predea și să se pocăiască” și a încheiat ameninţându-i că-i „aşteaptă la Departamentul de Investigaţii al KGB”. Incidentul a devenit cunoscut după ce ONT – a doua televiziune de stat din Belarus - l-a prezentat drept o operaţiune de succes a KGB. Serviciul secret, ajutat de un jurnalist-propagandist din Minsk în rolul oficialului european, ar fi profitat de naivitatea unui activist rezident în Polonia. Victima farsei ar fi fost convinsă că are de a face cu auditori ai Curţii de Conturi Europene şi astfel le-ar fi transmis agenţilor KGB informaţii despre activitatea disidenţilor din diaspora.
Un fals de dicţionar: „Steaua lui David” palestiniană
observers.france24.com / 3 ian. 2024
De la începerea războiului din Gaza, mulţi internauţi pro-israelieni afirmă cu convingere că, până în 1948, drapelul oficial al Palestinei conţinea simbolul iudaic al Stelei lui David. Postările, cu sute de mii de vizualizări pe platformele de socializare, încearcă să-i combată astfel pe cei care susţin că Israelul este o ţară de colonişti. Argumentul forte invocat este o ediţie a dicţionarului Larousse din 1939 în care, într-adevăr, Steaua lui David este desenată cu galben pe un fond alb-albastru. Pe aceeaşi linie se înscriu şi alte videoclipuri publicate pe diverse site-uri încă din 2015. Un clip video cu acelaşi subiect postat în 2022 pe TikTok a adunat de atunci peste peste opt milioane de vizualizări. Istoricii consultaţi de France 24 şi agenţia Reuters susţin însă în unanimitate că drapelul din paginile Larousse nu a fost niciodată emblema oficială a Palestinei în perioada în care teritoriul s-a aflat sub mandat britanic. Adevăratul drapel oficial între 1920 şi 1948 avea înscrisul „Palestina” imprimat pe culorile şi designul consacrate ale drapelului Regatului Unit. Un profesor de la Centrul pentru Studii Ebraice din Maryland a explicat că, în mod neoficial, drapelul cu Steaua lui David era arborat uneori de vasele evreieşti în timpul mandatului britanic, atunci când numele oficial al ţării era Palestina. Rămâne totuşi întrebarea de ce prestigiosul dicţionar a tipărit acum 75 de ani o imagine falsă a drapelului palestinian? Întrebare rămasă fără răspuns din partea editorilor Larousse, în ciuda solicitărilor insistente ale jurnaliştilor.
Topul celor mai bizare falsuri din 2023
dw.com / 27 dec. 2023
2023 a prilejuit răspândirea a numeroase dezinformări, cele mai multe încărcate emoţional de războaiele în desfăşurare. A existat însă şi o sumedenie de falsuri pur şi simplu bizare, ba chiar ridicole. O ţintă predilectă a fost preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezentat într-un videoclip din septembrie dansând din buric într-un costum mulat auriu. Este de fapt un deepfake, realizat prin suprapunerea chipului preşedintelui pe imaginea reală a unui dansator. În mai, mai mulţi utilizatori au distribuit pe Facebook presupusa radiografie a unui pacient dintr-un spital din Kenia, susţinând că medicii i-au găsit acestuia în cutia toracică un uriaş gândac viu. S-a descoperit că imaginea a fost contrafăcută prin adăugarea imaginii insectei la o fotografie publicată pe un site de radiologie. În 2022, o tânără a postat pe TikTok un videoclip în care afirma că şi-a dat în judecată părinţii pentru că au adus-o pe lume fără să-i ceară consimţământul. Ceva mai târziu, anunţa în alt videoclip că a câştigat procesul. În noiembrie anul trecut a revenit, susţinând că instanţa i-a obligat părinţii să-i plătească despăgubiri de 5.000 de dolari pe lună pentru că nu i-au cerut părerea la naştere. Clipul a adunat peste trei milioane şi jumătate de vizualizări. Deşi în profilul postat titulara îşi descrie contul ca fiind unul satiric, comentariile vizitatorilor arată că mulţi au luat-o în serios. Un alt fals devenit viral îl are ca subiect pe Joe Biden, căruia i se reproşează adesea că, la 81 de ani, este prea bătrân pentru a mai fi preşedintele Statelor Unite ale Americii. Fotografia postată în iunie anul trecut îl arată pe Biden îngenuncheat, în timp ce din pantaloni i văd colţurile unor scutece. Filmările de la ceremonia de la Academia Forţelor Aeriene, unde, într-adevăr, preşedintele s-a împiedicat, dovedesc că imaginea distribuită pe reţelele de socializare a fost evident trucată. În iulie, „ştirea” că Suedia a înscris sexul pe lista sporturilor şi va organiza un turneu a fost preluată de mai multe publicaţii străine, între care şi respectabilul cotidian Times of India. Falsul a fost demontat după ce Göteborgs-Posten, unul dintre cele mai importante ziare suedeze, a explicat că cererea de clasificare a sexului ca sport înaintată de patronul unei reţele de cluburi de striptease a fost respinsă în mai de Confederaţia suedeză a Sporturilor.
