Rusia afirmă de ani de zile că Ucraina are laboratoare biologice și a spus că a atacat pentru a le distruge. Narațiunea a fost inclusă și în dezinformările despre distrugerea barajului Nova Kahovka.
Narațiuni ale presei ruse: Ucraina produce arme biologice și distruge baraje pentru a teroriza populația
Presa rusă a scris cu mult înainte ca Ucraina să fie invadată la scară largă despre existența unor laboratoare de producere a armelor biologice pe teritoriul acestei țări; de altfel, narațiunea laboratoarelor biologice (sprijinite, evident, de SUA) nu a fost folosită doar pentru Ucraina, ci și pentru alte state din spațiul ex-sovietic, un spațiu pe care Rusia îl consideră ca fiind zona sa exclusivă de interes și securitate – indiferent de ce părere au țările respective.
După 24 februarie 2022, teza privind existența unor laboratoare biologice în Ucraina a fost promovată mai intens; în martie, de pildă, Kremlinul afirma că 13 astfel de laboratoare au fost distruse. Tema a fost folosită de presa rusă și pentru a justifica bombardamentele asupra orașelor ucrainene și alte acțiune ale armatei ruse.
Rusia a țintit, prin narațiunile cu privire la laboratoarele biologice, și acel public care fusese vizat de narațiuni false (multe inițiate de troli ruși) în perioada pandemiei de coronavirus, precum și publicul înclinat să creadă în conspirații legate de politicile și crizele din domeniul sănătății. Astfel, propaganda rusă a afirmat că în laboratoarele secrete găsite pe teritoriul ucrainean se producea/experimenta cu diferiți viruși și bacterii, inclusiv coronavirusul și tuberculoza. Aceste narațiuni false au fost promovate prin diverse canale – în mediul online, pe rețele de socializare, în presă și chiar prin surse oficiale, ca purtătorul de cuvânt al armatei ruse, general-maiorul Igor Konașenkov, care a spus că în laboratoarele biologice, create și finanțate de SUA în Ucraina erau realizate experimente în baza coronavirusului liliecilor.
În septembrie 2022, denaturând informațiile apărute în presa din Occident, propaganda rusă încerca să convingă opinia publică că un fost epidemiolog-șef al SUA a recunoscut că laboratoarele americane din Ucraina se ocupau de producerea coronavirusului. Prin această narațiune, s-a încercat exploatarea speculațiilor – și a narațiunilor false – apărute în perioada pandemiei cu privire la eliberarea intenționată a virusului, mai ales că exista și o masă semnificativă de oameni care credeau aceste teorii.
Un alt produs al laboratoarelor biologice ar fi fost tuberculoza: propaganda pro-Kremlin a scris că UE îi verifică pe toți refugiații ucraineni dacă nu sunt bolnavi de tuberculoză, care provine din laboratoarele secrete ale NATO de pe teritoriul Ucrainei. Asistența medicală oferită ucrainenilor în UE era prezentată ca o dovadă a existenței unor laboratoare de producere a armamentului biologic.
O altă narațiune care ține de tema mai largă a laboratoarelor a fost aceea că Moscova a reușit prin „operațiunea militară specială” să oprească producerea în Ucraina, de către SUA, a armelor biologice care-i amenințau securitatea. În aprilie 2023 Duma de Stat a Rusiei a publicat un raport care laudă armata rusă pentru că au forțat SUA să-și reducă activitățile biomedicale din Ucraina. Potrivit unui raport publicat de comisia parlamentară de investigare a activităților laboratoarelor biologice americane din Ucraina, Washingtonul a „înconjurat” Federația Rusă cu arme biologice, plasând instalații periculoase în estul și sudul țării.
Narațiunile false privind laboratoarele de arme biologice din Ucraina au fost reluate în forță după distrugerea barajului de la Nova Kahovka, ca parte a campaniei mediatice prin care Rusia a încercat să acrediteze ideea că barajul ar fi fost distrus de Ucraina, care ar fi fost coordonată de Occident. Într-o primă etapă, distrugerea barajului a fost asimilată utilizării unei arme de distrugere în masă. RIA Novosti, de pildă, a scris că Ucraina s-a transformat într-un „stat terorist”, amintind de dronele care au explodat la Moscova, de bombardarea regiunii Belgorod, de exploziile din zona podului Crimeii și discuțiile despre folosirea bombei murdare de către Kiev. „Nicio idee militară, nicio strategie, totul se face cu scopul de a distruge, viola și sparge”, explică jurnaliștii ruși.
În timp ce Ria Novosti a pus accentul pe impactul fizic al inundațiilor, principala Agenție de știri a Rusiei, TASS, a atras atenția asupra riscului de infectare a populației.
Odată lansate ideea atacului terorist ucrainean (cu arme de distrugere în masă) și cea a infectării populației, au fost reactivate și narațiunile privind armele biologice. S-a mers pe două idei principale – prima, că Ucraina ar fi distrus barajul de la Nova Kahovka pentru a ascunde urmele laboratoarelor biologice, iar a doua, că în urma distrugerii, viruși de la respectivele laboratoare au contaminat apele revărsate și prezintă un pericol pentru sănătatea publică.
Practic este vorba de o veche tehnică a dezinformării și manipulării: mai întâi se stabilește un „adevăr”, apoi respectivul „adevăr” este folosit ca element de background pentru alte dezinformări; în felul acesta, atenția este abătută de la falsul inițial, care e prezentat ca un dat. În cazul barajului de la Nova Kahovka, acesta a fost rolul narațiunilor privind laboratoarele biologice ucrainene, de prim „adevăr”, utilizat pentru a explica de ce ucrainenii au bombardat barajul.
Distrugerea barajului de la Nova Kahovka a fost folosită și pentru a trimite la o altă familie de narațiuni, tot legate de arme nevonvențioanel/de distrugere în masă: cele privind pericolul unui incident nuclear cauzat de Ucraina. În varianta „Nova Kahovka”, centrala nucleară Zaporojie urma să fie inundată în urma distrugerii barajului, ceea ce ar fi dus la un accident nuclear.
(Marin Gherman, Cernăuți/Suceava)
Narațiuni legate de laboratoarele biologice din Ucraina, promovate în România înainte ca armata rusă să și le asume și reluate după distrugerea barajului Nova Kahovka
În România, narațiunea privind laboratoarele biologice de pe teritoriul Ucrainei a fost promovată încă de la începutul războiului. Jurnalista Iosefina Pascal, promovată intens înainte de război de portavocea Kremlinului, Sputnik, dar și de personaje din media și spațiul public din România care au promovat de-a lungul timpului mesaje similare cu cele ale propagandei rusești, a afirmat înaintea armatei ruse că orașele ucrainene au fost atacate pentru a fi eliminate laboratoarele de arme biologice.
Distrugerea barajului şi hidrocentralei de la Nova Kahovka, la începutul lunii iunie, a prilejuit reluarea în spaţiul media românesc a naraţiunii false legate de laboratoarele de armament biologic de pe teritoriul Ucrainei, modificată pentru a se potrivi contextului. Astfel, conform unei interpelări în Parlament a senatoarei Diana Şoşoacă, preluată de presa românească, am aflat că viitura rezultată în urma distrugerii barajului a „măturat” în calea ei mai multe laboratoare bioteroriste ucrainene, iar România era pe cale să fie victima unei noi pandemii, produsă de agenții patogeni supuși experimentelor din acele laboratoare.
Naraţiunea a avut ca punct de plecare o declaraţie a vicepreşedintei Dumei de Stat a Rusiei, Irina Iarovaia, care a afirmat că prezenţa unor agenți cauzali ai holerei în regiunea Odesa, ulterior avarierii barajului de la Nova Kahovka, ar avea legătură cu un laborator american din zonă, unde armata americană ar fi experimentat efectele ascunse ale holerei şi altor boli.
(Cezar Manu, București)
Republica Moldova , vizată de acuzații privind laboratoare biologice pe teritoriul său și narațiuni false despre pericolul generat de distrugerea Nova Kahovka
Republica Moldova a fost vizată și ea direct, la fel ca Ucraina, de narațiuni false privind existența pe teritoriul țării a unor laboratoare biologice cu ani înainte ca Rusia să invadeze la scară largă. În 2021 de pildă, Bogdan Țîrdea, promotor a numeroase narațiuni false similare cu cele emise de Kremlin și unul dintre cei mai vizibili politicieni ai principalei formațiuni politice pro-rusești, Partidul Socialiștilor, a sugerat că există o legătură între epidemia de Covid-19 și un presupus laborator biologic american de pe teritoriul Republicii Moldova. În toamna lui 2022, în mediul online din Republica Moldova au circulat informații false despre deschiderea a patru laboratoare americane de arme biologice.
Narațiunile referitoare la laboratoare din Moldova au fost legate direct de cele cu privire la laboratoarele din Ucraina încă de la debutul războiului, când Aleksandr Kalinin, și el un politician pro-rus – dar de la un partid mai mic, Partidul Regiunilor, care are același nume ca și formațiunea fostului președinte pro-rus din Ucraina, Viktor Ianukovici – că ucrainenii ar transferat „laboratoarele biologice” de pe teritoriul lor pe cel al Republicii Moldova și că scopul vizitei la Chișinău pe 6 martie a secretarului de stat al SUA , Anthony Blinken, ar fi fost acela de a lua mostre de la respectivele arme.
Narațiunile false cu privire la barajul de la Nova Kahovka au fost răspândite în Republica Moldova și de Sputnik, unul dintre principalele instrumente ale propagandei și dezinformărilor rusești destinate piețelor media externe (face parte din agenţia Rossia Segodnia a guvernului rus). Sputnikul și-a pierdut din forță ca urmare a măsurilor luate de diferite guverne pentru limitarea accesului la paginile sale de internet. Și site-ul Sputnik în Republica Moldova a fost blocat la câteva zile de la declanşarea războiului rus în Ucraina, în februarie 2022, la indicaţia Serviciului de Informaţii şi Securitate, pe motiv că promovează informații ce incită la ură și război. Agenţia a lansat, însă, imediat alte trei portaluri clone. În martie 2023, SIS a blocat alte cinci site-uri clone ale Sputnik. În septembrie 2023, directorul Sputnik Moldova, Vitalii Denisov, a fost declarat persoană indezirabilă şi a fost expulzat din Republica Moldova.
Sputnikul s-a referit direct la poluarea Mării Negre, dată fiind și familiaritatea cetățenilor moldoveni cu litoralul acesteia – partea ucraineană a litoralului a fost o destinație de vacanță pentru mulți dintre ei înainte de izbucnirea războiului și, de asemenea, turiștii moldoveni ajung și pe litoralul românesc sau cel bulgăresc. Evident că Sputnik a reluat și teza responsabilității ucrainene a distrugerii barajului, scriind că sunt probleme mari cu poluarea din Marea Neagră după ce Ucraina a aruncat în aer barajul de la Kahovka, apa fiind afectată de cianobacterii cu potențial toxic.
Presa de propagandă rusă din Republica Moldova a mai scris și că distrugerea barajului de către Ucraina a provocat o catastrofă ecologică în Marea Neagră şi că în apa din zona Odesa s-a detectat virusul rotavirus.
(Mariana Vasilache, Chișinău)
Bulgaria: propagandă rusească despre contaminarea Mării Negre la începutul sezonului turistic
Guvernul Bulgariei a rămas pasiv și în transă în perioada dezastrului de la Nova Kakhovka. În comentariile care au apărut în cele din urmă, problemele legate de consecințele acestuia au fost tratate de coaliția de guvernământ drept propagandă pro-Rusia.
Statul a minimizat în mare măsură potențiala catastrofă biologică în urma incidentului de la barajul Nova Kakhovka. Analiști, activiști și cetățeni îngrijorați au criticat imediat întârzierea guvernului în a preciza dacă sunt consecințe imediate pentru Bulgaria, subliniind in special faptul că Bulgaria nu este pregătită să facă față unor astfel de dezastre.
Totuși, la 8 iunie, ministrul Mediului și apei, fost consilier principal al Fundației Europene pentru Climă, Julian Popov – aflat în funcție din iunie, de când noul guvern a ajuns la putere – a cerut o monitorizare imediată a situației. Ministerul a raportat că datele nu arată nicio creștere a nivelurilor poluării. Direcția Bazinului Mării Negre din Varna, care a spus că a fost în contact permanent cu colegii din România și Moldova, a susținut aceeași poziție. La 12 iunie, Academia Bulgară de Științe a mai spus că nu există niveluri crescute de poluare în apele din jurul coastei bulgare a Mării Negre.
„Tăcerea deplină a președintelui, a guvernului și a reprezentanților internaționali ai Bulgariei privind Nova Kakhovka și desfășurarea de arme nucleare în Belarus este un semn de iresponsabilitate extremă”, a scris la 12 iunie Krasen Stanchev, economist și profesor la Universitatea din Sofia, pentru filiala bulgară a RFI. La 14 iunie, ziarul Capital Weekly, citându-l pe profesorul Nickolay Valchev de la Academia Bulgară de Științe, a prezis că, deși nu pare să existe niciun pericol imediat, răspândirea poluării va fi probabil treptată și în concentrație scăzută, provocând în cele din urmă daune: „Ceea ce este mai important este să fim conștienți de consecvența acestei poluări – fie că vorbim de substanțe radioactive sau îngrășăminte toxice, elemente biogene, substanțe termogenice sau altceva”, a spus Valcev, considerând că poluarea din apele bulgare este neîndoielnică, cel puțin într-o anumită măsură.
Incidentul de la Nova Kakhovka nu a avut vreo consecință asupra sezonului turistic de pe litoralul bulgăresc. La 28 iunie, ministrul Julian Popov a descris îngrijorarea că apele ar putea fi contaminate drept propagandă rusească care vizează atât Bulgaria, cât și România.
La 18 august, Ministrul apărării și susținător vocal al Ukrainei, Todor Tagarev, a declarat că Rusia folosește orice ocazie pentru a destabiliza narațiunile din Bulgaria și a citat ca exemplu îngrijorările care au urmat incidentului de la Nova Kakhovka.
În același timp, o cercetare efectuată de ONG-ul „Aktivni potrebiteli” și publicată la 17 august, a evidențiat că apele bulgare de pe 11 plaje de pe litoralul de sud au fost contaminate cu Escherichia coli de 41 de ori peste norma acceptată. Potrivit cercetării, cauza nu a fost războiul, ci problemele Bulgariei privind tratarea ineficientă a apelor uzate. Ministerul Ecologiei a criticat cercetarea și a pus sub semnul întrebării cifrele prezentate de aceasta. Popov a spus din nou că nu au fost detectate niveluri peste norma acceptată, inclusiv în urma incidentului de la baraj, menționând că „publicul nostru este foarte vulnerabil la panică”.
(Svetoslav Todorov, Sofia)
REALITATE: Armele biologice sunt interzise prin lege în Ucraina, iar Kievul nu avea cum să fie interesat de distrugerea barajului Nova Kahovka
În Ucraina nu au existat laboratoare de producere a armamentului biologic care să fi fost finanțate de statele din Occident. Au existat, într-adevăr, proiecte americano-ucrainene în domeniul cercetării biologice, dar asemenea acorduri de colaborare au fost semnate și de alte state post-sovietice, iar până în 2012 SUA a cooperat inclusiv cu Rusia în acest domeniu.
În 2007, Ucraina s-a alăturat Convenției privind neproliferarea armelor biologice. Există un acord între Ucraina și SUA, încheiat în 2005, potrivit căruia părțile vor colabora pentru a nu permite folosirea sau producerea armelor biologice pe teritoriul Ucrainei. Acesta a fost prezentat de presa rusă ca fiind un element al producerii de armament biologic. În 2020 ambasada SUA la Kiev a reacționat la asemenea știri, afirmând că nu există niciun laborator secret american pe teritoriul Ucrainei.
Moscova nu a prezentat vreo dovadă concretă că ar fi existat vreun laborator de producere a armelor biologice în Ucraina, însă a folosit naraţiunea pentru a justifica atacurile asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii civile prin necesitatea de a le distruge. În aceste 18 luni de război, după ce Moscova distrugea intenționat sau întâmplător elemente ale infrastructurii civile din Ucraina, presa rusă venea cu explicații că au fost de fapt bombardate laboratoare americane de arme biologice care se aflau în acele clădiri, inclusiv la Mariupol, Zaporojie, Herson sau alte localități.
Raportul Dumei de Stat din aprilie 2023 nu conține probe, ci doar acuze la adresa Kievului bazate pe rapoartele anterioare ale armatei ruse. Acest document conține și elemente ale narațiunii cetății asediate: Rusia este înconjurată de arme biologice americane și amenințată de Occident.
Distrugerea barajului de la Nova Kahovka a fost prezentată în presa rusă din aceeași perspectivă. Fiind acuzat de terorism, statul ucrainean este arătat ca un organizator al genocidului rusofonilor din sudul Ucrainei. Rusia a legat între ele o serie de narațiuni false, cum ar fi planurile Kievului de a produce o bombă radiologică, funcționarea unor laboratoare de arme biologice, distrugerea unui baraj prin metode teroriste și politica nazistă a liderilor politici ucraineni. Toate au la bază metanarațiunea terorismului ucrainean.
Autoritățile ucrainene și-au exprimat temerea încă din toamna anului 2022 că Federația Rusia ar putea distruge barajul de la Nova Kahovka cu scopul de a opri contraofensiva ucraineană. Kievul i-a solicitat Occidentului să facă presiuni asupra Rusiei pentru a evita un astfel de scenariu pe teritoriul ucrainean.
Presa rusă a intoxicat opinia publică cu o serie de narațiuni false după distrugerea barajului, lansate în condițiile în care cele două tabere se acuzau reciproc de aruncarea acestuia în aer. Totuși, o operațiune a Ucrainei care să provoace distrugeri de o așa amploare pe propriul său teritoriu ar fi greu de justificat și de explicat propriei populații. Propaganda rusă a atribuit deseori responsabilitatea pentru propriile fapte adversarilor. O operațiune a Ucrainei care să provoace distrugeri de o așa amploare pe propriul său teritoriu ar fi greu de justificat și în contextul lansării contraofensivei în sudul țării.
În acelaşi timp, cel mai bun argument împotriva acestui fake news rămâne faptul că poluarea provocată de distrugerea barajului de pe Nipru nu a produs efecte în sectorul românesc al Mării Negre, şi nici în Ucraina nu a izbucnit epidemia de holeră anunţată de propaganda moscovită.