Și în 2023, Moscova a încercat să își justifice prin narațiuni false agresiunea asupra Ucrainei. NATO, UE, Statele Unite au continuat să fie ținte ale propagandei rusești.
Narațiunile au fost lansate/amplificate de Moscova și de pro-ruși. Temele au inclus implicarea Moldovei în războiul din Ucraina, atacarea Transnistriei și apropierea de UE.
Colonizarea României, războiul din Ucraina, teoriile conspirației legate de „dictatura sanitară” şi schimbările climatice au generat majoritatea narațiunilor false.
---copie-image.webp)
Firmele americane dețin terenuri agricole în Ucraina, iar copiii ucraineni au prioritate la școlile din Bulgaria, potrivit unor dezinformări notate de SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe, alături de partenerii lor. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale despre modul în care e relatat războiul în presa ucraineană sau cum i-ar fi forțat NATO și SUA pe ruși să lupte împotriva Ucrainei.
Papa nu a pledat pentru cipare, iar cancerul nu se vindecă prin înfometare, scrie echipa de la Science+
Trolii ruși au folosit invazia de ploșnițe din Franța pentru a critica sancțiunile impuse Moscovei, iar teoria dârelor chimice lovește din nou Cehia și Polonia.
Rusia afirmă de ani de zile că Ucraina are laboratoare biologice și a spus că a atacat pentru a le distruge. Narațiunea a fost inclusă și în dezinformările despre distrugerea barajului Nova Kahovka.
(Pro)Rușii susțin că Ucraina va provoca un incident nuclear. Narațiunea trebuie să submineze sprijinul pentru Kiev și a fost promovată și în Europa de Est.
Statele baltice sunt vizate de dezinformarea rusească, care folosește atât narațiuni lansate înainte de războiul din Ucraina, cât și altele mai noi.
Bulgaria se confruntă cu o recrudescență a activităților de dezinformare pro-rusă, în timp ce guvernul pro-occidental al țării se luptă cu influența (și acțiunile) Moscovei.
„Digital Services Act deschide perspective bune pentru a pune capăt campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și atacurilor altor state împotriva democrației și drepturilor fundamentale”.
Narațiunile pro-ruse continuă să se răspândească în Republica Cehă, în ciuda eforturilor celor de la Praga de a le opri. Un tratat cu SUA este ultima lor țintă.
O astfel de dezinformare ar putea fi şi cea despre atacul ucraniean respins ieri la sud de Donbas.
De la dezinformări răspândite prin presa de propagandă privind iminența unui război în Transnistria, Rusia a trecut la declarații oficiale privind pregătiri ucrainene pentru invadarea regiunii separatiste a Republicii Moldova. Subiectul Transnistriei pare să fie folosit pentru a distrage atenția atât de la planul rus de destabilizare a Moldovei, cât și de la înfrângerile Rusiei în Ucraina. În plus, opoziția pro-rusă de la Chișinău poate fi avantajată de panica indusă de perspectiva unui război.
Organismul ONU spune că este nevoie de echilibru între controlul conținutului online și respectarea drepturilor omului.
Războiul din Ucraina, discursul suveranist și teoriile conspirației legate de așa-zisa dictatură sanitară au generat majoritatea dezinformărilor și știrilor false apărute în România în 2022. Acestea au fost promovate pe/de diferite canale media (România liberă, Național, Activenews, GoldFM, gândește.org etc.) și pe rețele de socializare de personaje în general controversate ca Sorin Roșca Stănescu, Cosmin Gușă, Diana Șoșoacă și Adrian Severin.
Războiul lansat de Rusia în Ucraina a dus și la o intensificare a materialelor de propagandă, fake news și dezinformare care vizează Republica Moldova. Acestea au vizat decredibilizarea Occidentului și subminarea valorilor promovate de acesta, dar și culpabilizarea guvernării pro-europene pentru problemele economice și sociale generate inițial de pandemia de Covid, apoi de război.
Dezinformările clasice și materialele de tip fake news au fost înlocuite tot mai frecvent de propagandă de război, ca vehicul pentru narațiunile false ale Moscovei. Scopul narațiunilor, indiferent de forma în care au fost prezentate, a fost să manipuleze opinia publică, să justifice acțiunile Rusiei, să ascundă crimele de război și atrocitățile din localitățile ucrainene, să distrugă moralul și spiritul de luptă al ucrainenilor, dar și să semene un haos controlat în proximitatea fostului spațiu sovietic.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Societatea germană este revoltată de decizia UE de a oferi asistență financiară Kievului în contextul războiului, nemulțumirea fiind reflectată în paginile ziarelor naționale, potrivit unei narațiuni de propagandă a presei pro-Kremlin. În realitate, au fost selectate doar câteva comentarii din ziarul Die Welt și prezentate ca opinia tuturor germanilor. De asemenea, știrea tradusă în rusă a fost prezentată intenționat greșit.
Pierderile armatei ucrainene în război sunt atât de mari, încât elevii ucraineni sunt forțați să le doneze sânge militarilor, potrivit unei narațiuni de propagandă distribuite de presa rusă. În realitate, în Ucraina minorilor le este interzis să doneze sânge, dar autorii narațiunii false au făcut și alte erori care arată că avem de-a face cu o invenție.
Statele Unite și aliații occidentali ai acestora au înarmat Ucraina, începând cu 2014, pentru ca aceasta să declanșeze un război cu Rusia, scrie presa rusă, care reia, într-o altă formă, narațiunea privind responsabilitatea Occidentului și Ucrainei pentru război. În realitate, Ucraina a fost invadată de Rusia, iar furnizarea de armament Kievului a fost o reacție la agresiunea rusă.
În timp ce pro-europenii de la Sofia sunt încrezători că Bulgaria va trece la euro în 2024, partidele filoruse susțin că adoptarea monedei unice europene va aduce doar instabilitate economică. Dezbaterile și dialogurile aprinse pe această temă ar putea domina spațiul politic în următorii doi ani, iar dezinformarea cu siguranță se va strecura în acest peisaj.
Rusia arată reținere în timpul bombardării infrastructurii ucrainene pentru că știe că poporul-frate cu cel rus nu îi susține pe neonaziștii aflați la putere la Kiev, potrivit unei narațiuni de propagandă publicate de presa rusă. Aceasta citează un controversat politolog american, cunoscut pentru promovarea a numeroase teorii ale conspirației și susținerea entuziastă pentru Vladimir Putin.
Războiul declanșat de Rusia a dus la un val uriaș de refugiați ucraineni. Milioane de oameni au fugit din Ucraina, spre alte țări europene, însă mulți au ales să rămână în regiunile mai sigure ale țării. Rusia a încercat să întoarcă în folosul său această criză pe care a generat-o. Pentru țările UE, a promovat narațiuni false prin care să genereze ostilitate față de refugiați. Pentru persoanele strămutate intern, propaganda a căutat să pună accentul pe disensiunile și clivajele interne.
Belarusul și Rusia sunt nevoite să creeze un grup militar comun pentru a se apăra de o eventuală agresiune a NATO, de provocări fasciste ale Poloniei și de acțiuni teroriste ale Ucrainei, potrivit unor narațiuni de propagandă apărute în presa din cele două țări. În realitate, Belarusul nu e vizat de vreo putere străină, dar a permis ca Rusia să îi folosească teritoriul pentru agresiunea împotriva Ucrainei.
Șomerii din Ucraina vor fi trimiși pe front, potrivit unei narațiuni false distribuite de presa guvernamentală rusă. În realitate, guvernul de la Kiev vrea să atragă persoanele care au rămas fără serviciu la procesul de refacere a infrastructurii ucrainene în cadrul unui proiect numit simbolic „Armata refacerii”.
Alex Jones, poate cel mai cunoscut promotor american al teoriilor conspirațiilor, a fost condamnat să plătească aproape un miliard de dolari, după ce a spus ani de zile că masacrul de la școala Sandy Hook nu a avut loc și a fost vorba de o înscenare. Condamnarea contează mult în lupta pentru combaterea flagelului tot mai toxic al narațiunilor false, dar e doar o victorie de etapă.
Un general de la Kiev a anunțat că armata ucraineană a pierdut sute de mii de militari în războiul cu Rusia, potrivit unei narațiuni de propagandă lansată de presa pro-Kremlin cu scopul de semăna panică în societatea ucraineană și de a descuraja rezistența. În realitate, generalul Serghei Krivonos a vorbit despre victimele în rândul civililor drept urmare a declanșării războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
După ce Vladimir Putin a decretat mobilizarea militară parțială, presa guvernamentală rusă a lansat o serie de narațiuni false care justifică această decizie. Mobilizarea parțială este prezentată ca un pas spre dezescaladare, o măsură necesară pentru dialogul diplomatic și prevenirea unui dezastru nuclear sau a unui război pe teritoriul Rusiei.
