Republica Moldova vrea să îi dea Ucrainei Transnistria în schimbul unei părți a regiunii Odessa, iar Kievul ar putea, în acest fel, să captureze depozitul de muniție pe care Rusia îl are în Transnistria, potrivit unei narațiuni false distribuite de presa rusă. În realitate nu s-a pus problema unui astfel de transfer de teritorii, iar în ceea ce privește depozitul, Republica Moldova cere cu insistență, de zeci de ani, ca muniția să fie transferată în Rusia iar militarii care o păzesc, retrași de pe teritoriul său.
Militarii americani din cunoscuta Divizie 101 aeropurtată au fost amplasați în România inclusiv pentru a ataca regiunea separatistă transnistreană, în primul rând centrala electrică din această regiune, susține un controversat politolog rus. Narațiunea falsă este preluată de Politnavigator, un site afiliat Kremlinului.
Republica Moldova se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istoria sa. Moscova afirmă că nu e vinovată. România i-a sărit în ajutor Moldovei, dar va fi suficient?
Republica Moldova fură gazul destinat Transnistriei și îl vinde Ucrainei la preț de piață, afirmă presa de la Tiraspol, deși autoritățile de la Chișinău procură gaz de pe alte piețe, în condițiile în care Gazprom a limitat livrările.
Maia Sandu a mulțumit României pentru ajutorul de până acum și a solicitat sprijin în continuare.
Republica Moldova se militarizează intens, iar guvernarea pro-europeană instaurează un regim dictatorial care nu va putea fi destituit pe căi democratice, afirmă deputatul socialist Bogdan Țîrdea într-un interviu pentru publicația rusă Pravda. Țirdea reia, de fapt, teze promovate tot mai intens de propaganda rusă și de politicieni pro-moscoviți de la Chișinău.
Planul inițial al lui Vladimir Putin era să supună Ucraina fără luptă și să formeze o armată comună ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova, crede expertul ruso-american Iuri Felștinski. Acesta mai spune că acțiunile recente ale Moscovei sugearează că, în ciuda amenințărilor, arma nucleară nu va fi folosită împotriva Ucrainei.
În mediile avizate, circulă butada potrivit căreia Transnistria e cel mai mare teritoriu din lume, fiindcă rușii se retrag de 23 de ani și încă n-au terminat.
„(Pe) cei care sunt acolo, Chișinăul îi consideră cetățeni ai Republicii Moldova” – amintește șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață.
Republica Moldova își dorește să facă un schimb de teritorii cu Ucraina, cedând Transnistria în locul sudului Basarabiei și Bucovinei, potrivit unei publicații din Rusia care interpretează în cheie proprie o declarație a unui deputat din majoritatea parlamentară de la Chișinău. Sursa reia și alte narațiuni false cu privire la Republica Moldova și pune problema recunoașterii independenței Transnistriei de către Moscova.
Evenimentele de la începutul lunii septembrie din Ucraina ar putea avea un impact puternic și asupra Chișinăului. Contraofensiva militarilor ucraineni în nord-estul țării, eliberarea celei mai mari părți a regiunii Harkov, dar și a unor teritorii din sud de sub ocupația rusă au toate șansele să dea peste cap planurile Moscovei cu privire la Republica Moldova, cel puțin pe termen scurt.
Republica Moldova s-ar putea confrunta în această toamnă cu o serie de provocări majore, în contextul în care Rusia este interesată să readucă această țară în sfera de influență. În plan intern, e de așteptat ca Moscova să folosească pârghiile pe care le are în regiunea separatistă transnistreană și în Găgăuzia. La aceste presiuni se vor adăuga cele făcute în zona energetică.
Statutul incert al limbii oficiale a Republicii Moldova, la 31 de ani de la independența acesteia, arată cât de dificilă a fost și rămâne definirea și acceptarea unei identități naționale. Incapacitatea de a clarifica chestiunea limbii și de a se desprinde de invenția sovietică a „moldovenismului” nu e singurul eșec al Chișinăului: la 31 de ani de independență, acesta încă nu își controlează propriul teritoriu și e incapabil să își asigure securitatea energetică și militară.
Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor secesionişti, în 1992.
Guvernul de la Chișinău al Nataliei Gavrilița, susținut de majoritatea formată din deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), s-a evidențiat în ultimul an printr-un slalom continuu printr-o multitudine de crize fără precent, o inflație record de circa 32%, dar și cea mai mare reușită din 1991 până în prezent – obținerea statutului de țară candidată pentru aderarea la UE.
La sfârșitul lunii aprilie, administrația de la Tiraspol instituise cod roșu de alertă, după o serie de explozii care au avut loc în regiune.
Studii anterioare relevau că, din 1991, anul proclamării independenței față de Moscova, populaţia a scăzut cu aproape 1,5 milioane de persoane.
Ministrul de externe al regiunii separatiste din Transnistria sugerează că autoritățile de la Chișinău ar putea denunța Acordul de încetare a focului din 1992, ceea ce poate duce la un nou război în regiune. Chișinăul nu și-au manifestat însă vreodată intenția de a denunța acordul, în pofida faptului că unele prevederi ale acestuia nu sunt respectate.
Kremlinul nu comentează.
El susține că măsurile de până acum sunt doar de apărare
Contextul regional al invaziei ruse din Ucraina a determinat inevitabil și o schimbare a Conceptului Strategic al NATO. Accentele s-au schimbat, iar Rusia a devenit, din partener strategic al NATO, o „ameninţare directă” pentru securitatea statelor membre ale Alianței, cum este și pentru unii din vecinii acestora, inclusiv Republica Moldova.
Liderul de la Kiev susține că Rusia vrea să extindă războiul la granița de sud-vest a Ucrainei.
Vladimir Soloviov este un jurnalist rus stabilit în Republica Moldova. Lucrează pentru Kommersant. Veridica a stat de vorbă cu Soloviov, la Chișinău, despre evoluțiile politice din Republica Moldova, pretențiile imperiale ale Rusiei și războiul din Ucraina, dar și despre relația cvasi-inexistentă dintre Rusia și România.
Anunțul de la finele săptămânii trecute potrivit căruia Republica Moldova a primit statutul de țară candidată va fi un „game changer” pentru Chișinău, dar va aduce în același timp și provocări noi.
Viitorul Republicii Moldova va depinde de situația de pe front
Prin interzicerea unor categorii de emisiuni de la posturile ruse de televiziune, în Republica Moldova este instaurată cenzura, sugerează un articol publicat pe Politnavigator.net. De fapt, scopul legii este să limiteze falsurile și dezinformarea.
Rusia deține în Republica Moldova cele mai importante obiective strategice care furnizează gaze și energie electrică și le folosește abil pentru a pune nu numai presiune economică, dar și politică asupra deciziilor majore ale Chișinăului. Schema pusă la cale de Moscova întreține regimul separatist de la Tiraspol îi și oferă Kremlinului un instrument de presiune asupra Chișinăului pentru datoriile acumulate de Transnistria.
Decizia se referă în principal la clubul emblematic al Transnistriei, Sheriff Tiraspol, care a jucat, în ediția 2021-22, pentru prima dată în istoria sa, în grupele Ligii Campionilor și a făcut senzație învingând-o cu 2-1 pe legendara Real Madrid, pe terenul acesteia.
Războiul din Ucraina a adus în atenția și starea proastă a armatei Republicii Moldova, insuficient de echipată după trei decenii în care a fost neglijată de autorități. La Chișinău a început să se înțeleagă că armata trebuie să poată face față măcar unei agresiuni dinspre Transnistria, însă Rusia și oamenii săi insistă, în mod absurd, că dotarea armatei echivalează cu încălcarea neutralității.
Sute de oameni, militari şi civili, au fost ucişi sau răniţi de separatiştii pro-moscoviţi, susţinuţi de armata rusă.
Occidentul pregătește un atac asupra Transnistriei pentru a împinge Republica Moldova într-un conflict armat împotriva Rusiei, potrivit unei narațiuni false publicate de ehomd.info. Narațiunea se înscrie într-o adevărată campanie pe această temă, în spatele căreia se află atât presa pro-Kremlin cât și politicieni de stânga de la Chișinău.
Diferendul transnistrean nu este o barieră în calea procesului de aderare a Chișinăului la UE, consideră ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Într-un interviu acordat Veridica, diplomatul moldovean a arătat că, în cazul unei victorii a Ucrainei în războiul cu Rusia, liderii de la Tiraspol vor deveni „mai flexibili”. Victor Chirilă a analizat riscurile de securitate pentru Chișinău, dar și principalele proiecte realizate de Republica Moldova în parteneriat cu România.
Donează
