Donații
Veridica.md
Apropierea Moldovei de UE se datorează politicii rusofobe a actualei guvernări, potrivit unei narațiuni false promovate de un politolog/politician pro-rus de la Chișinău.
ȘTIRE: Rusofobia a ajutat-o pe Sandu să se împrietenească cu UE. Dacă nu ar fi fost situația din Ucraina și autoritățile noastre ar fi respectat limba rusă, nici nu ar fi fost vorba de Uniunea Europeană în țara noastră. Sandu și echipa ei, însă, au pornit cu rusofobia și au decis să se alinieze Ucrainei. Și toate acestea de dragul unei șanse fantomatice de a intra în UE”.
[...] `Moldovenii nu vor permite niciodată interzicerea bisericii în țară. Astăzi, 92 la sută din populația Moldovei sunt creștini ortodocși. Națiunea noastră face parte din punct de vedere istoric din Biserica Ortodoxă Rusă. Iar atunci când Sandu și PAS luptă împotriva ei, se opun poporului țării.
Autoritățile nu ar trebui să intervină cu politicile lor în religia noastră. Pentru că răspunsul moldovenilor ar putea fi prea dur.
NARAȚIUNI: 1. Guvernarea de la Chișinău este rusofobă. 2. Guvernarea de la Chișinău intenționează să interzică Biserica Ortodoxă, subordonată Patriarhiei ruse.
OBIECTIV: Să prezinte guvernarea de la Chișinău drept una ostilă minorităților vorbitoare de limba rusă din Republica Moldova, dar și a Bisericii Ortodoxe, care continuă să se bucure de încrederea unei mari părți a populației.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Guvernarea pro-europeană de la Chișinău a condamnat invazia rusă în Ucraina încă în primele zile ale acesteia. În contextul insecurității provocate de război, Republica Moldova și-a fortificat relațiile cu Occidentul, iar în iunie 2022 a obținut, alături de Ucraina, statutul de țară candidată la aderare la Uniunea Europeană, ceea ce a provocat nemulțumirea Moscovei care, în primul rând prin purtătoarea de cuvânt a MAE, Maria Zaharova, a criticat orice apropiere a Chișinăului de Bruxelles, dar și o presupusă rusofobie a guvernării de la Chișinău.
Relațiile Chișinău-Moscova s-au ostilizat pe parcursul ultimilor ani în contextul în care războiul a avut consecințe directe asupra Republicii Moldova – majorarea prețurilor, în primul rând la resursele energetice importate din Rusia (gazul), distrugerea logisticii de transport, amplificarea amenințărilor la adresa securității etc. Din cauza atacurilor cu rachetă asupra sistemului energetic ucrainean, în Republica Moldova s-au produs în câteva rânduri pene de curent. Mai multe rachete rusești au survolat spațiul aerian al țării, iar câteva părți de rachetă au căzut pe teritoriul său.
Rusia ar fi fost în spatele unui complot de a răsturna prin violențe guvernarea pro-europeană; planul a fost descris de autoritățile de la Chișinău, Kiev, dar și oficiali internaționali. În plan ar fi fost implicat și politicianul fugar Ilan Șor, condamnat în dosarul fraudei bancare de proporții din 2014. Șor s-a mutat oficial la Moscova, după mai mulți ani în care a stat în Israel, și a preluat conducerea unui bloc de partide mici, pro-ruse și anti-UE declarate, care militează pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatică, condusă de Kremlin.
Moscova a lansat și o serie de acuzații la adresa guvernării de la Chișinău, pe care Veridica le-a demontat – că ar încerca să se apropie de NATO, ar încălca statutul de neutralitate, ar încălca drepturile minorității vorbitoare de limba rusă. Kremlinul a ajuns să critice Chișinăul și pentru că Parlamentul a decis (urmare a unei hotărâri a Curții Constituționale din 2013) să înlocuiască denumirea limbii din moldovenească în română.
În ceea ce privește presupusa interzicere a Mitropoliei Moldovei, subordonate Patriarhiei Ruse, atât partidul de guvernare, PAS, cât și președintele Maia Sandu au negat un asemenea scenariu. Iar afirmația despre apartenența la Biserica Ortodoxă Rusă este o exagerare. Istoric, bisericile Țărilor Românești au fost conectate la Patriarhia de la Constantinopol. Subordonarea față de Patriarhia Rusă a bisericii din stânga Prutului a survenit după anexarea Basarabiei de Imperiul Țarist, în 1812
CONTEXT/ETOS LOCAL: Acuzațiile și narațiunile legate de presupusa rusofobie a guvernării de la Chișinău se întețesc în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, dar și pentru referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care vor avea loc pe 20 octombrie. Propaganda rusă îndeamnă deschis la boicotarea referendumului sau pentru „nu” la referendum, iar mesajele despre încălcarea drepturilor minorităților etnice, dar mai ales despre atacuri la adresa Bisericii sunt sensibile în Republica Moldova, stat cu o populație conservatoare și cu regiune în care locuiesc compact vorbitori de limba rusă.
Discuțiile legate de Mitropolia Moldovei s-au întețit și după publicarea unor anchete jurnalistice despre vizite la Moscova, tot mai fercvente în ultimul timp, ale unor preoți și enoriași, care ar fi fost finanțate de Patriarhia Rusă. În acest context, un deputat PAS nu a exclus că Mitropolia Moldovei ar putea fi interzisă, după exemplul Ucrainei, dar formațiunea de guvernământ s-a disociat imediat se aceste declarații.
În Republica Moldova activează două Biserici ortodoxe – Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove (Mitropolia Moldovei) subordonată Patriarhiei Ruse, care s-a format, în timp, după anexarea Basarabiei la Imperiul Țarist în 1812, și Mitropolia Basarabiei, subordonată Bisericii Ortodoxe Române, care a obținut statut oficial în 2002, în urma unei hotărâri a Curții Europene pentru Drepturile Omului. De-a lungul anilor cele două mitropolii și-au disputat dreptul succesiunii asupra bisericilor și bunurilor bisericești de pe teritoriul Republicii Moldova.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
