Donații
Veridica.md
Integrarea în UE înseamnă vasalitate, potrivit unei narațiuni false promovate de presa rusă care scrie și că, oricum, Republica Moldova nu va fi primită în UE pentru că aceasta e în criză.
ȘTIRE: Un analist politic consideră că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, folosește referendumul privind susținerea "integrării europene" ca o trambulină pentru realegerea e”.
[...]
În opinia ei, Europa unită nu este pregătită pentru extindere, ea însăși fiind sfâșiată de contradicții interne și aflată într-o stare de stagnare economică profundă. În prezent, Uniunea Europeană suferă din cauza migrației ilegale și a șomajului. Expertul nu înțelege cum va fi acceptată Moldova în UE în astfel de condiții.
„În sistemul Uniunii Europene, rolul principal îl au doar țările fondatoare, iar celelalte state trec sub vasalitate, fără drept de vot și inițiativă. Trebuie să se țină cont de faptul că bugetul Uniunii Europene este format din suma impozitelor tuturor țărilor. Dacă folosim cuvintele Maiei Sandu - plăcinta se micșorează, dar numărul de guri, crește", a spus Sokolova.
NARAȚIUNI: 1. UE se confruntă cu o criză economică profundă și nu este în stare să asimileze și R. Moldova. 2. Noilor state membre ale UE le sunt suprimate drepturile în interiorul blocului comunitar.
CONTEXT/ETOS LOCAL: După victoria pro-europenilor la prezidențialele din 2020 și parlamentarele din 2021, Republica Moldova a făcut pași importanți spre integrarea în UE, iar procesul a fost accelerat după invadarea la scară largă a Ucrainei. Cele două țări și Georgia au depus cererile de aderare în martie 2022, în iunie același an Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate, iar 18 luni mai târziu Consiliul European a decis și deschiderea negocierilor de aderare.
La 24 decembrie președintele Maia Sandu i-a solicitat Parlamentului să inițieze un referendum privind aderarea la UE. Majoritatea PAS, pro-prezidențială a modificat Codul electoral astfel încât să fie permisă organizarea referendumurilor în aceeași zi cu alegerile; cel mai probabil referendumul va avea loc odată cu prezidențialele în toamna acestui an.
Parcursul european al Republicii Moldova este însă subminat din interior de forțe politice pro-ruse susținute de Kremlin. Pe de altă parte, unele reforme, în special în justiție, se mișcă greu, inclusiv din cauza sistemului care se opune schimbărilor. Actuala guvernare este criticată și pentru reducerea nivelului de viață, provocată de inflație și crizele post-pandemică și cea asociată războiului din Ucraina.
OBIECTIV: Creșterea euroscepticismului în rândul populației prin prezentarea Uniunii Europene ca o structură slabă și afectată de crize, unde noii membri sunt marginalizați.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Afirmațiile despre „stagnarea economică profundă” sunt evident exagerate. UE se confruntă într-adevăr cu probleme economice, provocate de criza post-pandemică și amplificate de consecințele războiului din Ucraina, cum ar fi creșterea semnificativă a prețurilor la resursele energetice. Totuși economia UE a crescut în toți acești ani, iar potrivit prognozelor Fondului Monetar Internațional din octombrie 2023, anul trecut PIB-ul Zonei euro (care reprezintă 20 din cele 27 state membre, inclusiv cele mai mari puteri economice din UE) urma să crească cu 0,7%, iar în 2024 - cu 1,2 la sută.
Uniunea Europeană rămâne cea mai importantă piață de desfacere din lume și unul din cei mai mari producători la nivel mondial.
Propaganda Kremlinului asociază UE cu sărăcia și migrația pentru a alimenta fricile unei părți a populației din regiune, dar și pentru a reduce numărul adepților integrării europene. De fapt, integrarea europeană presupune liberalizarea comerțului și accesul la cea mai bogată piață comună din lume. Statele ex-comuniste care au fost primite în Uniunea Europeană au avut câștiguri clare în urma integrării în UE și s-a văzut rapid nu doar o creștere a standardelor de viață și a veniturilor populației, ci și o distanțare clară, în termeni de prosperitate, de statele ex-socialiste care nu au făcut acest pas.
În ceea ce privește actuala „criză” a UE, care ar împiedica aderarea, la această etapă nici nu se pune în discuție integrarea Republicii Moldova, o dată aproximativă, admisă de lideri europeni fiind anul 2030, împreună cu țările candidate din Balcanii de Vest, iar în 6 ani situația economică a UE se poate schimba mult. Oricum, economia și populația Republicii Moldova nu reprezintă nici jumătate de procent din cele ale UE, astfel încât odată cu extinderea nu va fi în măsură să afecteze blocul comunitar.
Este falsă și afirmația că în UE statele membre noi nu se bucură de aceleași drepturi cu cele ale fondatorilor. UE a cunoscut cea mai mare extindere la începutul anilor 2000 când au aderat 12 state, marea majoritate din fostul bloc socialist. Toate statele membre se bucură de aceleași drepturi, inclusiv de dreptul la veto pe anumite chestiuni, de care, în ultimul timp, s-a folosit în mod repetat Ungaria, spre exemplu.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Creșterea economică a UE este mică în ultimii ani.
---copie-image.webp)
