DEZINFORMARE: Sancțiunile UE pentru moldoveni, similare deportărilor staliniste

NARAȚIUNI:  1. Guvernarea pro-europeană de la Chișinău e subordonată în totalitate Occidentului. 2. Sancțiunile impuse unor persoane implicate în fraude deosebit de mari și în tentative de deturnare a cursului democratic, sunt similare deportărilor din perioada lui Stalin. 3. (implicit) UE e noua URSS.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova este considerată una dintre țările cele mai afectate de războiul din Ucraina, atât din punct de vedere economic și social, cât și în ceea ce privește securitatea. Moldova este cea mai vulnerabilă țară în cazul în care Rusia decide să își extindă atacurile. Țara este deja ținta unui război hibrid purtat de Federația Rusă, iar în ultimul an oficiali de la Chișinău (dar și din Ucraina și state occidentale) au denunțat planurile Moscovei de destabilizare a situației politice în Republica Moldova pentru a-i deturna parcursul european.

În acest context, Consiliul European a adoptat un cadru de măsuri restrictive specifice, care îi oferă UE „posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva persoanelor responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării”.

O lună mai târziu, la 30 mai 2023, în baza acestui cadru, Consiliul a impus restricții în privința a șapte persoane. Este vorba de politicieni și oameni de afaceri cu cetățenie moldovenească sau rusă implicați în activități destabilizatoare. Unele dintre aceste persoane au legături cu dosarul „Frauda bancară”, care a dus la pierderi uriașe pentru bugetul Republicii Moldova. Altele sunt asociate eforturilor orchestrate de Kremlin în vederea destabilizării Republicii Moldova. Printre persoanele vizate sunt politicieni/oligarhi/oamenii de afaceri care au fugit din Republica Moldova pentru a se sustrage pedepselor primite pentru infracțiunile de natură penală comise: Ilan Șor, Vlad Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc și persoane asociate acestora, dar și Igor Ceaika, om de afaceri și fiul unui fost funcționar de rang înalt din Rusia, considerat un apropiat al ex-președintelui pro-moscovit, Igor Dodon. O parte dintre aceștia au fost incluși și în listele de sancțiuni ale unor state occidentale, inclusiv ale SUA, în baza actului Magnițki.

La 22 februarie 2024 Consiliul a impus sancțiuni împotriva altor șase persoane și a unei organizații obștești (decizie la care se referă autorul articolului). Printre acestea se numără șeful adjunct al Departamentului de informații operaționale al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, responsabil de operațiunile sub acoperire ale Rusiei în Republica Moldova, în special în regiunea transnistreană, începând din 2016. În plus, Consiliul a sancționat persoane de conducere ale trusturilor mass-media care dețin mai multe canale media în țară, care promovează frecvent mesaje menite să obstrucționeze și să submineze procesul politic democratic. Lista include, de asemenea, alte persoane implicate în diseminarea dezinformării și incitarea la violență sau care au legătură cu dosarul „Frauda bancară”.

Dincolo de aspectele punctuale legate de Republica Moldova, Uniunea Europeană este de ani de zile ținta unei campanii de dezinformare purtate de Rusia atât în spațiul ex-sovietic cât și în Europa occidentală (vezi, de pildă, implicarea Rusiei în campania pentru Brexit). În cadrul acelei campanii sunt promovate o serie de narațiuni false printre care se numără cea a diferitelor „agende” UE – „agenda LGBT” de promovare a minorităților sexuale și chiar și a pedofiliei, o agendă de eliminare a identității creștine, o alta (care deseori merge în paralel) de alterare a identității etnice etc. În țările ex-comuniste este promovată, în cadrul aceleiași campanii, și narațiunea potrivit căreia „UE ar fi noua Uniune Sovietică”. O altă narațiune promovată intens în același spațiu este cea a „colonizării de către Occident” care apelează la vechile povești comuniste privind natura imperialistă a țărilor occidentale și, în același timp, caută să acrediteze ideea că forțele politice (de la putere sau din opoziție) care susțin seturi de valori specifice democrațiilor liberale ar fi, de fapt, sub controlul Occidentului.

OBIECTIV: Să asocieze guvernarea de la Chișinău cu organizatorii deportărilor staliniste.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Persecuțiile staliniste în Republica Moldova au constat în deportări la scară largă (sute de mii de persoane), făcute pentru a elimina identitatea națională și socială din teritoriile românești invadate și anexate de URSS. Apartenența politică, statutul social, nivelul educațional, religia sau pur și simplu apartenența etnică erau suficiente pentru a atrage aceste persecuții masive ale unei puteri de ocupație. Nu s-a pus vreodată problema analizării cazurilor sau a unor decizii ale instanțelor, victimele nu au avut vreun drept și multe dintre ele chiar au murit, din cauza condițiilor inumane, în timpul transportului sau atunci când au ajuns la destinație.  

În cazul sancțiunilor europene este vorba de câțiva indivizi a căror implicare în acțiuni infracționale sau de destabilizare a securității a fost deja probată. Sancțiunile sunt menite doar să îi împiedice pe respectivii indivizi să desfășoare activități economice menite să le susțină operațiunile pe teritoriul Uniunii Europene, sau să pătrundă pe teritoriul acesteia; nici nu se pune problema de detenție, deportări, confiscări ale averilor (activele sunt doar înghețate) sau orice alte acțiuni punitive arbitrare (pentru oricare din acestea este nevoie de decizii ale instanțelor în urma unor procese).

Personajele sancționate sunt urmărite de autoritățile din Republica Moldova pentru a fi trase de răspundere pentru faptele de natură penală comise, astfel încât este logic ca blocarea activității acestora pe teritoriul UE să fie salutată; acest lucru reprezintă, practic, o recunoaștere a suveranității Chișinăului, care i-a desemnat drept infractori, nu o subminare a acesteia.

Nu este o premieră când propaganda rusă sau pro-rusă neagă sau minimizează efectele abuzurilor comise în perioada sovietică sau exagerează reușitele și dezvoltarea fostelor țări membre ale URSS. Veridica a demontat dezinformări legate negarea foametei organizate în anii 1946-47, dar și tentative de a compara deportările cu fenomene existente în prezent în societate, pentru a discredita guvernarea pro-europeană de la Chișinău.

În ceea ce privește narațiunea cu privire la Uniunea Europeană ca o construcție ideologică similară cu URSS, din nou avem de-a face cu URSS.

URSS a fost o construcție politică de tip imperial făcută în numele ideologiei comuniste prin care se căuta impunerea – cu forța dacă era necesar – unei anume organizări politice, culturale și sociale la nivel global. Uniunea Europeană este, mai degrabă, un club care pleacă de la ideea unor interese economice comune în numele cărora să fie evitate conflictele politice și militare între membri. Clubul economic presupune în primul rând eliminarea barierelor vamale dintre state și formarea unei piețe unice, ceea ce presupune adoptarea unui set de reguli economice comune. Uniunea politică reprezintă doar al doilea pas, ce derivă din primul, și și în acest caz este vorba despre respectarea unui set de valori comune și a unor principii se regăsesc și în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, drepturi care sunt, în esență, drepturile omului, universal garantate. Apartenența la Uniunea Europeană depinde de respectarea acelor valori (o justiție independentă și imparțială, separarea puterilor în stat, democrație funcțională, economie de piață etc.), iar procesul de aderare ține în primul rând de țări: ele solicită să fie admise, ele trebuie să îndeplinească acele crierii; în niciun caz nu este vorba de o impunere a apartenenței la UE cu ajutorul armatei, așa cum s-au impus comunismul, mai întâi prin câștigarea unui război civil, apoi prin invadarea și ocuparea unor teritorii care au fost forțate să intre în componența URSS și, în sfârșit, prin invadarea unor țări vecine incluse apoi cu forța în Tratatul de la Varșovia.

În ceea ce privește ideologiile politice, în fiecare stat membru al Uniunii Europene există formațiuni politice care au diferite ideologii și care ajung, prin alternanță, la putere. Varietatea ideologiilor politice existente în UE este evidentă și dacă studiem componența Parlamentului European și marile familii politice europene. Unele ideologii asociate cu crime de război, genocid și crime împotriva umanității – nazismul și comunismul – sunt însă interzise în unele state membre ale UE. De notat că Federația Rusă curtează partide extremiste din Europa care au ideologii extremiste, Vladimir Putin este un produs al epocii sovietice și un admirator declarat al URSS, iar Stalin trece, în Rusia lui Putin, printr-un proces de reabilitare care nu s-a înregistrat nici măcar în Uniunea Sovietică după ce la putere a venit Nikita Hrușciov.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Reprezentanți ai guvernării au salutat impunerea de sancțiuni pe numele unor persoane controversate, posibil implicate direct sau indirect în tentative de destabilizare a situației politice interne în Republica Moldova.