Moldoveni plătesc până la 90% din veniturile lor pentru plata utilităților, iar autoritățile pro-europene refuză să importe energie ieftină, potrivit unei narațiuni false promovate de deputata comunistă Diana Caraman.
ȘTIRE: Potrivit președintei Partidului Comuniștilor, deputata Diana Caraman, „Cum vom trece peste iarna asta?” este întrebarea cel mai des pusă la întâlnirile cu cetățenii. Deputata a spus că oamenii nu mai au de unde să facă economii ca să-și achite facturile, pentru că, în cazul multor pensionari, cheltuielile pentru utilități depășesc cu mult pensia pe care o primesc.
„Pe toată durata guvernării PAS, oamenii au fost nevoiți să economisească la maximum, pentru că nivelul de trai se înrăutățește, iar capacitatea de plată a populației scade considerabil. Există date statistice oficiale care arată că, în fiecare an, crește numărul celor care trăiesc deja în sărăcie lucie”, a declarat Caraman într-un comentariu pentru „Primul în Moldova”.
Potrivit deputatei, acest lucru arată că „guvernarea nu răspunde așteptărilor populației și nu este în stare să-și exercite atribuțiile”. „De cinci ani, când examinăm în Parlament proiectele de buget, inclusiv pe cel al asigurărilor sociale, observ o tendință îngrijorătoare. Dacă înainte cheltuielile pentru plata utilităților reprezentau 60% din veniturile cetățenilor, acum au ajuns la 80–90%. Cu cele 10 procente rămase, omul nu își poate cumpăra nici mâncare, nici haine, nici medicamente. Și toate acestea se întâmplă în secolul XXI, când resurse energetice există, dar cineva pur și simplu refuză să le folosească.
NARAȚIUNI: 1. Cetățenii Republicii Moldova cheltuiesc 80–90% din venituri pentru plata utilităților. 2. Capacitatea de plată a populației scade din cauza politicilor guvernării PAS. 3. Guvernarea PAS a refuzat resursele energetice ieftine din Rusia.
OBIECTIV: Amplificarea nemulțumirii și a temerilor populației în perspectiva sezonului rece, prin exagerarea ponderii facturilor în veniturile cetățenilor. Prezentarea Rusiei drept furnizor de resurse energetice ieftine și inducerea ideii că apropierea de Occident îi obligă pe moldoveni să plătească mai mult pentru energie.
Moldovenii plătesc maxim 21% din venituri pe utilități, nu 90%
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Afirmația că cetățenii Republicii Moldova cheltuiesc 80–90% din venituri pentru utilități este contrazisă de statisticile privind bugetele gospodăriilor. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2025, categoria „locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili” reprezenta 15,9% din cheltuielile de consum lunar.
Nici datele despre gospodăriile vârstnicilor nu susțin generalizarea Dianei Caraman. În gospodăriile formate exclusiv din persoane în vârstă, cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate și gaze reprezentau 20,9% din consumul total, potrivit datelor BNS despre gospodăriile vârstnicilor. Este adevărat că facturile din perioada rece a anului pot constitui o povară considerabil mai mare pentru pensionarii cu venituri mici.
Nici afirmația privind scăderea continuă a capacității de plată nu este susținută de evoluția venitului mediu real. În 2020, anul anterior instalării guvernării PAS, venitul disponibil mediu pe persoană era de 3.096,6 lei lunar, iar în 2025 a ajuns la 5.767 de lei. Ajustarea la scumpirile acumulate în această perioadă indică o putere de cumpărare în anul 2025 cu aproximativ 7,6% mai mare decât în 2020.
Republica Moldova a fost forțată de Rusia să își caute surse de energie alternativă, care sunt mai scumpe
Sugestia că PAS ar fi refuzat resursele energetice ieftine din Rusia omite deciziile furnizorului rus. În toamna anului 2022, Gazprom a redus livrările, iar cantitățile rămase au fost direcționate către regiunea transnistreană, inclusiv pentru producerea energiei electrice cumpărate de Chișinău. Pentru consumul propriu al malului drept, Republica Moldova a fost nevoită să contracteze gaze de pe piața europeană.
Începând cu anul 2025, Ucraina nu a mai prelungit acordul de tranzit cu gigantul rus pe teritoriul său, astfel încât gazul spre regiunea transnistreană ajunge deja prin alte conducte, prin așa-numitul coridor transbalcanic, dar în volumul necesar doar pentru necesitățile interne ale acesteia. Chișinăul a încercat să convingă Moscova să continue livrarea aceluiași volum de gaz regiunii transnistrene dar Moscova a refuzat. Gazprom a condiționat aceste livrări cu plata unei pretinse datorii de peste 700 de milioane de dolari de către Republica Moldova (partea dreaptă a Nistrului, adică alta decât cele 11 miliarde acumulate de stânga Nistrului), pe care Chișinăul nu o recunoaște. În același timp, partea rusă a propus formule obscure de livrare a gazului. Trebuie amintit în context că la sfârșitul lunii noiembrie 2024, ministrul Energiei de atunci Victor Parlicov a mers la Sankt Petersburg unde s-a întâlnit cu președintele Gazprom, Alexei Miller, pentru a convinge gigantul rus să continue livrările de gaze pentru regiunea transnistreană, dar fără succes.
Veridica a demontat anterior afirmațiile că Moldova refuză energia din Transnistria și că integrarea europeană slăbește securitatea energetică, arătând rolul reducerii și sistării livrărilor rusești în apariția crizelor energetice.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Declarațiile Dianei Caraman vin la începutul sezonului rece, pe fondul unor noi scumpiri ale energiei, care sporesc presiunea asupra bugetelor gospodăriilor. Potrivit BNS, în octombrie 2026, față de septembrie, tarifele pentru gazele naturale au crescut cu 28,8%, iar cele pentru energia termică cu 61,2%. Inflația anuală a ajuns la 10,8%, conform datelor privind prețurile din octombrie.
Vulnerabilitatea socială oferă un teren favorabil mesajelor care exagerează povara facturilor și atribuie exclusiv guvernării dificultățile economice. În discursul politicienilor pro-Kremlin, nemulțumirile provocate de scumpiri sunt frecvent asociate cu apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și cu îndepărtarea de Rusia. În aprilie 2026, Veridica a analizat o narațiune potrivit căreia Maia Sandu provoacă scumpirea carburanților, însoțită de ideea că relațiile bune cu Moscova ar garanta energie mai ieftină. Declarația Dianei Caraman reia aceeași explicație, prezentând dificultățile populației drept consecință a refuzului autorităților de a accepta resurse energetice din Rusia.
Veridica a demontat și alte narațiuni care atribuiau scumpirile exclusiv Maiei Sandu și guvernării PAS. În noiembrie 2021, liderul socialiștilor, Igor Dodon învinuia noua guvernare pentru majorarea tarifelor la gazele naturale, ignorând creșterea prețurilor pe piețele internaționale. În mai 2022, presa afiliată socialiștilor susținea că PAS poartă responsabilitatea inclusiv pentru scumpirea transportului public din Chișinău, deși ajustarea tarifelor era propusă de administrația municipală condusă de Ion Ceban. În august același an, o publicație pro-Kremlin afirma că guvernarea adusese populația într-o sărăcie atât de mare încât oamenii erau forțați să se încălzească cu bălegar. Veridica a arătat că aceste narațiuni omiteau impactul crizei energetice, al scumpirilor internaționale și al războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Republica Moldova se confruntă cu grave probleme economice și sociale, iar rata sărăciei a fost în creștere ușoară în ultimii ani.
Verifică sursele:
