Serviciul rus de spionaj spune că UE pregătește de război infrastructura Republicii Moldova și a României și că Bruxellesul intervine în afacerile interne ale Moldovei, iar consecințele sunt catastrofale.
ȘTIRE: Intervenția Uniunii Europene (UE) în treburile interne ale Moldovei a dus la o polarizare catastrofală a societății și a plantat o bombă cu efect întârziat sub statalitatea republicii. Aceasta este concluzia unei declarații difuzate de Biroul de Presă al Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR).
„Impactul distructiv al Uniunii Europene asupra Moldovei a dus deja la o polarizare catastrofală a societății locale. Astfel, a fost plantată o bombă cu efect întârziat sub fundamentul statalității moldovenești", se menționează în comunicat.
Instituția a mai indicat că Uniunea Europeană tratează din ce în ce mai mult Moldova „ca pe un vasal al său".
„Acest lucru este demonstrat de contactele „fără camere” dintre eurobirocrați și conducerea Moldovei . Prin comportamentul său obraznic se remarcă șeful reprezentanței UE la Chișinău, Jānis Mažeiks", se precizează în declarație.
Potrivit SVR, Mažeiks și-a permis să ofere partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” instrucțiuni detaliate despre cum ar trebui să funcționeze democrația în Moldova până la alegerile parlamentare din 2025. De asemenea, acesta ar fi cerut autorităților republicii să atragă la răspundere penală liderii partidelor de opoziție „Renaștere”, „Șansă”, blocului „Victoria” și să o demită pe bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. În plus, el ar fi sugerat conducătorilor țării să creeze un nou partid pro-occidental, „Pentru Moldova Europeană”, care ar urma să fie condus de fostul ministru de Externe al republicii, Nicu Popescu.
[...]
Întreaga politică actuală a Moldovei se învârte în jurul temei unirii cu România.
Conducerea de la Chișinău, în frunte cu președintele Maia Sandu, cetățean al României, forțează poporul – care, în majoritate, nu este interesat de politica românească și nu împărtășește fanatismul pro-românesc al Maiei Sandu și al anturajului său – să accepte unirea cu România și aderarea la NATO. Numărul opozanților unirii este în creștere.
[...] Colaborarea actuală dintre București și Chișinău se bazează pe un principiu de ostilitate față de Rusia. Chiar și proiectele de infrastructură contribuie la cadrul general de descurajare a Rusiei pe flancul estic al NATO. De exemplu, România și Moldova intenționează să reconstruiască, cu fonduri de la Banca Mondială, coridorul feroviar Iași (aeroport) – Ungheni – Chișinău (aeroport) – Odesa. Coridorul ar putea fi utilizat de forțele NATO pentru o desfășurare rapidă către Odesa, un port strategic de pe litoralul Mării Negre.
NARAȚIUNI: 1. UE se implică în afacerile interne ale Republicii Moldova și face agenda guvernării. 2. Guvernarea de la Chișinău forțează alipirea la România și aderarea la NATO. România și Republica Moldova pregătesc infrastructura pe teritoriul R. Moldova pentru facilitarea circulației trupelor NATO.
OBIECTIV: Să pună la îndoială independența autorităților de la Chișinău. Să readucă în spațiul public narațiunile despre o iminentă „anexare” a Republicii Moldova la România și implicarea acesteia în războiul din Ucraina, împotriva Rusiei.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Nu există vreo dovadă a implicării Occidentului/UE în afacerile interne ale Republicii Moldova. Guvernarea de la Chișinău și majoritatea populației, așa cum au arătat rezultatele referendumului din 20 octombrie, doresc aderarea țării la UE, un proces de durată, care implică reforme, multe nepopulare. Din contra, investigații jurnalistice, dar și anchete ale structurilor de forță au demonstrat implicarea Rusiei în procesele electorale din Republica Moldova, prin intermediul politicianului și oligarhului fugar Ilan Șor, stabilit la Moscova, care a creat o adevărată rețea prin care a cumpărat alegători.
Societatea moldovenească, divizată pe criterii etnice și lingvistice, este polarizată prin narațiuni și amenințări false, promovate intens de propaganda Kremlinului, dar și prin intermediul unor politicieni și instituții mass-media pro-ruse de la Chișinău. Printre acestea sunt și cele despre „anexarea” Republicii Moldova la România și implicarea sa în războiul din Ucraina.
Anexarea la România este una din sperietorile care încă funcționează pentru minoritățile vorbitoare de rusă, dar și pentru o parte a societății deprinsă cu narațiunea „jandarmului” român și a „româno-fasciștilor” care au atacat Uniunea Sovietică în 1941. Veridica a demontat în repetate rânduri narațiunile false legate de „anexare” și derivate ale acesteia precum că aderarea la UE va duce la alipirea Republicii Moldova la România, sau că deja Bruxelles-ul și-a dat girul pentru anexarea Republicii Moldova de România. Unul din ultimele astfel de falsuri a fost că în urma referendumului privind integrarea europeană, Parlamentul poate decide renunțarea la neutralitate și unirea cu România. În realitate, chiar dacă există voci și o parte a populației de pe ambele maluri ale Prutului care și-ar dori unirea, acest subiect nu a fost niciodată oficial în discuție la București și Chișinău, iar această opțiune nici nu este susținută de majoritatea populației Republicii Moldova.
Aproximativ la fel stau lucrurile și în privința narațiunilor legate de NATO, care s-au întețit odată cu invazia rusă în Ucraina. Nu este pentru prima dată când propaganda rusă și pro-rusă promovează narațiunea că Republica Moldova ar fi folosită ca teritoriu de tranzit pentru echipamentul militar pe care Occidentul îl livrează Ucrainei. Încă în primele zile de război a fost lansat un fake despre faptul că NATO ar fi intenționat să livreze armament Ucrainei prin Aeroportul Mărculești, pe care Veridica l-a demontat.
De asemenea, narațiunea că NATO/Occidentul ar intenționa să implice Republica Moldova și militarii moldoveni în războiul din Ucraina este una dintre favoritele Kremlinului, iar Veridica a analizat câteva dintre acestea.
În plus, Republica Moldova nici nu dispune de capacități militare semnificative care ar face-o atractivă pentru atragerea sa într-un război. Armata Republicii Moldova ocupă penultimul loc în lume, potrivit unui clasament anual realizat de Global Firepower.
Despre un tren de la Iași la Odesa se discută de mai mulți ani, iar intenția de a construi o linie de cale ferată cu ecartament european a anunțat fostul comisar european Adina Vălean în 2023, urmând să fie finanțată într-un proiect european civil. Această linie de cale ferată ar fi necesară pentru a facilita deplasarea trenurilor, în condițiile în care ecartamentul din Republica Moldova și Ucrainei este mai lat decât cel european, ceea ce implică schimbarea osiilor trenurilor, afectând eficiența transportului feroviar. Conectarea infrastructurii este importantă și în vederea integrării europene a celor două țări.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Comunicatul Serviciului rus de informații externe (SVR) pare să aibă în vizor alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2025, dar nu este exclus să fi fost transmis anume acum și în contextul turului II al alegerilor prezidențiale din România, pentru a justifica narațiunile pro-moscovite despre pretinsa implicare a occidentului/UE în politicile interne ale statelor.
În Republica Moldova, la alegerile parlamentare se așteaptă o nouă luptă între forțele politice pro-europene și cele pro-ruse, iar SVR pare să încerce să coaguleze forțele ultimelor pentru a face front comun împotriva actualei guvernări pro-europene.
REACȚII OFICIALE: Șeful Delegației UE la Chișinău, Janis Mazeiks, vizat în comunicatul SVR, l-a comentat pe Facebook drept o glumă, reiterând îngrijorările în privința tentativelor Rusiei de a submina democrația în R. Moldova. „Știm proverbul „hoțul strigă prindeți hoțul”. Și suntem îngrijorați de încercările persistente ale Rusiei de a submina democrația Moldovei. Dar toată lumea știe că UE nu este Rusia. Noi acționăm transparent și comunicăm folosind canale oficiale. Pentru mine, pentru noi, această mențiune este ca o distincție de onoare. Confirmă că munca noastră de a sprijini Moldova pe drumul său european produce rezultate și este remarcată. UE rămâne dedicată cooperării, transparenței și valorilor comune, nu manipulării sau secretizărilor”.