Donații
Veridica.md
Agenda LGBT a devenit obligatorie pentru Moldova, iar UE nu este un spațiu cu un nivel de trai ridicat, potrivit unor articole apărute în presa și pe canale de telegram pro-ruse din Republica Moldova. Acestea încearcă astfel să combată afirmațiile dintr-o postare difuzată de vicepreședintele Parlamentului, Doina Gherman, care încearcă să combată un șir de mituri despre UE care circulă în societatea moldovenească.
ȘTIRI: Poate că nu este obligatorie agenda LGBT, dar judecând după comportamentul deputaților moldoveni din PAS, care ies activ să o susțină la diverse parade, totuși este, doar că tacit. Și apoi nu uitați acest lucru – acum ea este "opțională". După "ștampila în pașaport" tot ceea ce era opțional înainte de ștampilă, devine întotdeauna "obligatoriu".
[...] Povestea cu "salariile mari și decente din UE" este deja cam veche. O treime din România, chiar și după 15 ani de la aderarea la UE, încă mai câștigă bani în alte țări. Credeți că dacă totul ar fi atât de bine, "mare și decent" cu salariile din România, care a aderat la UE, cetățenii săi ar căuta fericirea în țări străine? Aceeași poveste se întâmplă și cu țările baltice.
Pe hârtie, aceste salarii par mai mari decât ale noastre, dar când te duci la o pizzerie, decizi să comanzi o pizza și îți aduc o notă de plată de 20-30 de euro, vei înțelege de ce au salarii mari acolo. Deoarece cheltuielile sunt mari.Așa funcționează lucrurile. (Găgăuznews.md)
LGBT a devenit deja o normă și o obligație pentru Republica Moldova (reprezentanții săi pot fugi din armată și tot primesc bani).
- Salariile din UE sunt mai mari, dar și prețurile la orice sunt mai mari. Deoarece Moldova va adera la o organizație deja creată, nu va beneficia de preferințe. Noii membri sunt întotdeauna o sursă de venit pentru cei care sunt acolo de mult timp... (Canal telegram Smugleanka)
NARAȚIUNI: 1. Occidentul impune „agenda LGBT” în Republica Moldova, cu susținerea guvernării PAS. 2. Puterea de cumpărare în Uniunea Europeană nu este atât de mare, astfel astfel încât moldovenii nu ar avea de câștigat în urma aderării.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova a făcut în ultimii doi ani pași importanți în procesul de aderare la Uniunea Europeană, obținând în decembrie 2023, alături de Ucraina, deschiderea negocierilor de aderare.
Sondajele atestă o susținere de aproximativ 55-60% în favoarea aderării la UE. Cei care se opun acestui proces preferă un așa-numit „vector estic” de dezvoltare. Este vorba în primul rând de minoritățile etnice, care reprezintă aproape 20% din totalul populației Republicii Moldova, dar și de susținători români ai unor formațiuni și grupări politice ca acelea controlate de oligarhul-infractor fugar Ilan Șor sau Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte pro-moscovit, Igor Dodon.
Presa rusă, dar și cea afiliată pro-rușilor de la Chișinău, distribuie intens narațiuni îndreptate împotriva Uniunii Europene și a lumii occidentale, în general, a actualei guvernări pro-europene de la Chișinău și de justificare a acțiunilor Moscovei (între care brutalul război de cucerire din Ucraina) pentru a crește euroscepticismul în rândul populației.
Propaganda de acest tip s-a intensificat după ce guvernarea a decis să organizeze, pe 20 octombrie, concomitent cu alegerile prezidențiale, un referendum privind aderarea la UE. Dacă majoritatea participanților vor vota în favoarea aderării, acest deziderat ar urma să fie introdus în textul Constituției. Mai mulți politicieni de stânga își cheamă alegătorii să boicoteze referendumul sau să voteze împotriva integrării europene.
Teza privind existența unei așa-zise „agende LGBT” este promovată de ani de zile de Federația Rusă ca parte a unei meta-narațiuni prin care se pune în antiteză un „Occident decadent”, reprezentat de „Gayropa” homosexualilor și a pedofililor, care ar încerca să corupă tineretul, cu cetatea pravoslavnică a Rusiei, un spațiu în care sunt apărate valorile creștine ale familiei tradiționale; această meta-narațiune este promovată, în lumea occidentală, și de ultra-conservatori, extrema dreaptă și populiști. Biserica Ortodoxă Rusă, foarte influentă și în Republica Moldova, se numără, de asemenea, printre promotorii acestei narațiuni.
OBIECTIV: Să asocieze integrarea europeană a Republicii Moldova cu subiecte sensibile și decizii care au susținerea unei părți a populației (în cazul de față eventuala acordare a unor drepturi suplimentare minorităților sexuale) pentru a debusola și reduce numărul adepților integrării europene. Să inoculeze ideea că populația nu va avea nimic de câștigat din aderarea la Uniunea Europeană, unde este există un nivel de trai similar cu cel din Republica Moldova.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Narațiunea privind existența unei așa-zise „agende LGBT” pleacă, de fapt, de la eforturile Occidentului/UE de a promova respectarea drepturilor omului și a drepturilor minorităților, între acestea din urmă aflându-se și minoritățile sexuale.
Așa cum menționează și deputata Doina Gherman în mesajul său, Uniunea Europeană nu-i impune niciun fel de agendă LGBT Republicii Moldova. Au existat condiționalități legate de asigurarea drepturilor minorităților, inclusiv celor sexuale, pe care Republica Moldova le-a îndeplinit încă din 2012. Anterior Veridica a demontat mai multe falsuri la această temă, inclusiv că UE condiționează aderarea Republicii Moldova de legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex sau că autoritățile moldovene au închis un post de televiziune pentru că promova „valorile tradiționale”.
Raportul dintre veniturile populației și bunurile pe care le poate procura din acestea se numește putere de cumpărare. Cu cât veniturile sunt mai mari și prețurile sunt mai mici, cu atât puterea de cumpărare este mai mare. Este un indicator important al standardului de viață al unei persoane sau al unei națiuni și poate fi utilizat pentru a evalua nivelul de bunăstare economică și accesul la produse și servicii esențiale.
Potrivit unui studiu prezentat la sfârșitul anului 2023, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa era de aproape 17,7 mii de euro pe an, Republica Moldova fiind aproape de coada clasamentului la acest capitol - pe locul 39 din 42, cu o putere de cumpărare de aproximativ 4700 de euro pe an, adică ceva mai mult de un sfert din media europeană.
Noile state membre au beneficiat în urma integrării europene. În cazul României, spre exemplu, care a aderat la UE la 1 ianuarie 2007, potrivit unui articol al Europei Libere, care a analizat datele statistice furnizate de un șir de surse internaționale, precum Banca Mondială, INS, Trading Economics, în primii 15 ani după aderare, PIB-ul a crescut de la 178 de miliarde de dolari, la 248 de miliarde. PIB pe cap de locuitor a crescut de trei ori, salariul mediu net - de peste trei ori, rata sărăciei a scăzut de la 29 la 11%, iar nivelul de satisfacție a vieții a crescut de la 49 la 65%.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
