IICCMER constată existenţa unui curent de opinie menit să relativizeze natura criminală a regimului comunist din România, promovând, în paralel, ideea unei presupuse perioade de înflorire economică, politică şi culturală a ţării, cu precădere în intervalul în care la conducere s-a aflat Nicolae Ceauşescu.
Biserica Ortodoxă Română vrea să preia parohiile Patriarhiei Moscovei din Ucraina și Republica Moldova, scrie publicația pro-Kremlin politnavigator. Potrivit acesteia, în Ucraina preluarea parohiilor ar fi un prim pas către capturarea Bucovinei de România, iar în Republica Moldova guvernarea de la Chișinău va lichida Mitropolia Moldovei, subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse. Materialul conține mai multe narațiuni false, menite să propage o serie de teze diverse, inclusiv că România ar avea o politică expansionistă iar Ucraina ar fi un stat artificial.
Procurorii anticorupție români au lucrat în coordonare cu autorităţi judiciare din Republica Moldova.
Peste opt mii au venit doar joi.
Aparatul AWACS are capacități cheie în misiunile de apărare și descurajare.
România a criticat legea minorităților naționale din Ucraina, Kievul a promis că îi va acorda minorității române aceleași drepturi pe care le are cea ucraineană în România.
Dr. Bode a dat în judecată Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Omul e, deja, trimis în judecată pentru abuz în serviciu.
Oamenii forte ai politicii din Rusia, Belarus, China și Ungaria inspiră cea mai puțină încredere.
Acesta se acordă pentru o perioadă de cinci zile de la momentul intrării în ţară.
Filantropul și microbistul cunoscut drept nea Gigi ar fi votat, fără să aibă dreptul, la refendumul pentru familie din 2018.
Și președinta Maia Sandu spune că România e „umărul pe care ne putem baza când ne este greu”.
Au fost descoperite 89 de culturi ilegale.
Primele date provizorii pentru recensământul populaţiei relevă că România a pierdut 1,1 milioane de locuitori într-un deceniu.
În iunie, Bruxellesul le-a acordat statutul de state candidate la admitere atât Republicii Moldova, cât și Ucrainei vecine, invadată de trupele Moscovei.
Românul Gheorghe Hagi, liderul așa-numitei generații autohtone de aur din anii 1990, spune că e o zi tristă pentru fotbalul mondial, care și-a pierdut, poate, cea mai importantă personalitate.
El afirmă că, după invadarea Ucrainei vecine de către trupele Moscovei, aceasta s-a adaptat rapid la noua realitate, acţionând ca o veritabilă diplomaţie de război.
„Intrarea Republicii Moldova în UE, condiționată de legalizarea căsătoriilor LGBT”, a titrat national.ro, subiectul fiind preluat imediat de siteuri de știri pro-Kremlin din Republica Moldova și Rusia. De fapt e vorba de o recomandare din mai a Parlamentului European privind drepturile comunității LGBT, nu de vreo obligație. De altfel, Republica Moldova a obținut ulterior statutul de țară-candidat fără să trebuiască să legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex.
Cea mai frecventă destinație a fost Bruxellesul, unde a luat parte la reuniunile la vârf ale Uniunii Europene și ale NATO.
„România ne susține foarte activ în lupta împotriva agresorului” - declara, luna trecută, premierul Ucrainei, Denis Şmihal.
A făcut trafic de influenţă pe vremea când ocupa funcţia de consilier la ministerul Sănătăţii.
„Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene” – amintește ministerul de Externe de la București.
România intenționează să anexeze Republica Moldova și o parte a teritoriului Ucrainei, iar NATO o sprijină militar, potrivit unei narațiuni false din presa rusă. Aceasta mai scrie și că Polonia, la rândul său, urmărește să își alipească o parte din regiunile vestice ale Ucrainei. Narațiunile false pleacă de la teze, răspândite de ani de zile de Rusia, privind natura artificială a statului ucrainean și agresivitatea Occidentului.
Decizia celor patru state de a părăsi Banca Internațională de Investiții, supranumită „Banca spionilor”, a fost luată la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia. Demersul legislativ a fost anevoios în unele țări, din cauza riscurilor financiare asociate. Banca, înființată în 1970, funcționează astăzi la Budapesta, fiind condusă de la Moscova.
Incidentul a avut loc într-un moment în care Rusia a restricționat drastic aprovizionarea cu gaze a Europei.
El e plecat în vizită oficială în Republica Moldova vecină.
Legea a fost adoptată în contextul invaziei declanşate de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei vecine.
E cea mai mare rată din ultimele două decenii.
Potrivit cutumelor diplomatice, acesta e un gest politic care subliniază poziţia României de dezacord ferm cu conduita Austriei.
Guvernanții de la București se declară dezamăgiți, opoziția le cere demisiile.
El spune că anexarea Crimeii și războiul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina au schimbat abordarea față de sistemul național de apărare și au determinat aprofundarea cooperării cu NATO.
Peste şapte mii au venit doar miercuri.
Donează
