Uniunea Europeană a uitat de Republica Moldova după alegeri și nu o mai sprijină în contextul crizei energetice cu care se confruntă, potrivit canalului de telegram Smugleanka.
ȘTIRE: Partenerii occidentali ai Maiei Sandu au uitat complet de Moldova. Poate tocmai aceasta este cauza escaladării situației și introducerii stării de urgență în domeniul energetic. Nimic mai mult decât atragerea atenției pentru a cerși ajutor și sprijin politic...
A trecut aproape o lună de la alegeri, iar Maia Sandu a fost doar o dată în Budapesta și a mai făcut o oprire undeva pe drum... Iar după amplificarea problemei energetice, a fost invitată de urgență la Bruxelles pentru o întâlnire cu Ursula von der Leyen (care, de altfel, de asemenea, nu a fost văzută la Paris la inaugurarea Notre Dame).
Trebuie menționat că se amplifică scandalul și se plănuiește introducerea stării de urgență în sectorul energetic, dar cei de la PAS nu menționează nimic despre ajutorul din partea UE sau al altor parteneri ai Maiei Sandu. Ceea ce înseamnă că ajutorul lipsește, iar toată lumea a uitat de „cucoana de la Risipeni (localitatea de baștină a Maiei Sandu n.red)”.
Deocamdată, acțiunile Președinției par mai degrabă o recunoaștere a neputinței politice. Maia Sandu s-a trezit că nu mai interesează pe nimeni și, pentru a atrage atenția, a făcut o criză în cele mai înalte eșaloane ale puterii. Cine știe, poate va ceda mandatul, ca să nu mai ducă singură povara rușinii…
NARAȚIUNI: 1. Uniunea Europeană nu este un partener de încredere pentru Republica Moldova. 2. UE nu susține Republica Moldova în criza energetică cu care se confruntă
OBIECTIV: Să inoculeze ideea că Occidentul/UE nu este un partener de încredere pentru Republica Moldova, iar actuala guvernare de la Chișinău a ales greșit modelul european de dezvoltare și integrarea în UE
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Uniunea Europeană, dar și unele state membre în mod bilateral, sunt cei mai importanți susținători financiari ai Republicii Moldova. Doar în ultimii trei ani Republica Moldova a primit miliarde de euro sub formă de granturi, împrumuturi și asistență tehnică, iar în toamna acestui an, aflată într-o vizită la Chișinău, Ursula von der Leyen a anunțat cel mai mare pachet de asistență financiară pentru Republica Moldova în valoare de 1,8 miliarde de euro.
Liderii mai multor state europene au semnat recent o declarație de sprijin pentru Republica Moldova, iar oficiali UE au anunțat că Bruxellesul va susține această țară și în contextul crizei energetice cu care se confruntă. Uniunea Europeană este pregătită să sprijine Republica Moldova în eventualitatea unei crize energetice, însă responsabilitatea pentru declanșarea acesteia va fi a companiei ruse Gazprom, a declarat ambasadorul UE la Chișinău, Jānis Mažeiks. De asemenea, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, Siegfried Mureșan a declarat că UE va susține cetățenii Republicii Moldova în contextul crizei energetice.
Și în timpul recentei vizite la Bruxelles a președintelui Maia Sandu, Chișinăul a fost asigurat de continuarea sprijinului din partea Uniunii Europene.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova este în pragul unei noi crize energetice, în contextul în care după 1 ianuarie ar putea fi sistat tranzitul de gaze prin Ucraina, țară care a anunțat că nu intenționează să prelungească contractul cu gigantul rus Gazprom. De doi ani Republica Moldova procură gaze de pe alte piețe și nu mai este dependentă de livrările de la Gazprom. Pe de altă parte, regiunea separatistă transnistreană, controlată de Moscova, achiziționează în continuare gaze de la Gazprom, iar o parte importantă din această cantitate este utilizată pentru producerea energiei electrice inclusiv pentru malul drept al Nistrului. În condițiile în care Transnistria nu plătește pentru gazul consumat (a cărui valoare însă e privită de Rusia drept o datorie a Chișinăului) energia pe care o vinde este mai ieftină decât cea de pe alte piețe. În același timp, banii pe care îi primește de la vânzarea energiei reprezintă o parte importantă pentru alimentarea bugetului enclavei separatiste.
Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, a mers la sfârșitul lunii noiembrie la Sankt Petersburg pentru a discuta situația cu administrația Gazprom, dar nu s-a ajuns la un rezultat. Potrivit lui Parlicov, Gazprom condiționa continuarea livrărilor către Transnistria printr-un alt gazoduct cu achitarea de către Republica Moldova a unei datorii de aproximativ 700 de milioane de dolari pe care Chișinăul nu o recunoaște.
În condițiile în care s-a lansat și un scandal deoarece nu au fost procurate mai multe cantități de gaze în vară, când era mai ieftin, Parlicov și alți câțiva funcționari din domeniu au fost demiși.
Între timp, în Republica Moldova au crescut tarifele la gaze și este foarte posibil să urmeze cele la energia electrică, iar dacă va fi sistat curentul electric din Transnistria, autoritățile nu exclud și deconectări. La Tiraspol, autoritățile separatiste din regiune au decretat stare de urgență economică, iar în partea dreaptă a Nistrului de luni intră în vigoare starea de urgență în legătură cu insuficiența de resurse energetice.
