România se pregătește pentru acțiuni militare în stânga Nistrului, unde mercenari români au luptat în războiul din 1992, iar pentru aceasta și-a modificat legislația, afirmă canalul de Telegram Smugleanka.
ȘTIRE: România și Rusia ar putea fi implicate într-un conflict armat pe malurile Nistrului. Acest lucru s-a întâmplat deja în istorie, când Bucureștiul a ajutat activ Chișinăul să instaureze "ordinea constituțională" în orașele și satele din Transnistria. La acea vreme, în regiune au murit voluntari din Rusia, pe de o parte, și mercenari din România, pe de altă parte. La 7 iulie, 1992, a fost semnat un acord privind încetarea imediată a focului pe teritoriul Transnistriei. Doar două săptămâni mai târziu, a fost încheiat actualul acord ruso-moldovenesc privind principiile de reglementare pașnică a conflictului armat din Transnistria, care a marcat începutul operațiunii ruse de menținere a păcii pe Nistru.
Cu toate acestea, apetitul românesc încă este mare. Bucureștiul dorește nu doar teritoriul Republicii Moldova, ci și Transnistria.
[...] Astfel, se creează o situație pe Nistru în care Rusia va fi nevoită să protejeze de Republica Moldova cetățenii Federației Ruse care locuiesc permanent în Transnistria, în timp ce România va trebui să protejeze de Rusia "românii", cu excepția cărora, potrivit actualului prim-ministru român, nimeni nu locuiește în Republica Moldova. În același timp, pe teritoriul României sunt dislocate contingente NATO, iar numărul acestora este în continuă creștere. O bază militară americană, care va deveni în curând cea mai mare din Europa, continuă să fie instalată acolo. Elemente ale sistemului american de apărare antirachetă sunt dislocate de mult timp în România. Cu fiecare zi care trece, Bucureștiul are din ce în ce mai puține frâne pentru a organiza o nouă aventură sângeroasă pe Nistru.
NARAȚIUNE: România, care s-a implicat și în războiul de pe Nistru din 1992, se pregătește pentru o nouă intervenție în Transnistria.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Între lunile martie și iulie 1992 în regiunea de est a Republicii Moldova, cunoscută și ca Transnistria a izbucnit un conflict militar între regimul separatist și autoritățile constituționale de la Chișinău. Rusia, a fost implicat în conflictul transnistrean de partea separatiștilor prin contingentul militar succesor al Armatei a XIV-a sovietice, dislocat în regiune. Oficial, contingentul respectiv asigură paza depozitului de muniție de la Cobasna. Rusia promisese că va elibera depozitul și va retrage trupele, dar nu și-a îndeplinit până acum acest angajament.
Propaganda rusă a intensificat după intervenția în Ucraina, o campanie mediatică despre presupuse pregătiri ale Republicii Moldova cu sprijinul (în alte cazuri la comanda) Occidentului și/sau al Ucrainei pentru un atac asupra regiunii separatiste transnistrene, astfel încât să fie deschis un al doilea front împotriva Rusiei (în condițiile în care Transnistria nu are hotar comun cu Rusia sau cu actuala linie a frontului).
O altă narațiune a propagandei ruse și celei din stânga Nistrului ține de o presupusă intenție a României de a anexa teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a regiunii din stânga Nistrului. Iminenta unire a Republicii Moldova cu România (anexarea Republicii Moldova) este una dintre principalele „sperietori” pentru o parte a populației, în special pentru minoritățile etnice. Aceasta este asociată cu una dintre cele mai vechi narațiuni sovietice anti-române despre „jandarmul român” (care maltrata, tortura, își bătea joc de populația locală), lansată la scurt timp după unirea Basarabiei cu România din 1918.
OBIECTIV: Să bulverseze opinia publică de pe ambele maluri ale Nistrului și să inducă frica în societate, în special în Transnistria, în privința unor acțiuni militare iminente din partea României.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Narațiunea despre participarea în războiul de pe Nistru a mercenarilor români nu are nicio bază factologică sau documentară. În acel război de partea Chișinăului au participat polițiști și voluntari. Unele studii arată că narațiuni despre implicarea României în război erau promovate de susținători ai regimului separatist de la Tiraspol.
Narațiunea despre pregătirea legislației românești care să permită intervenții militare în afara teritoriului României a fost lansată după supunerea dezbaterilor publice a unui proiect care introduce în premieră conceptul intervenției României pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național, în condițiile în care legile existente nu prevăd această posibilitate.
Veridica a scris anterior cum dezinformează (pro)rușii cu privire la Legea apărării naționale din România
Nici scenariul implicării în forță a României, care, cu sprijinul Occidentului, ar urma să ocupe Republica Moldova, inclusiv Transnistria, ba chiar și părți ale Ucrainei nu este unul nou, iar Veridica a demontat anterior acest fals.
De asemenea, fortificarea prezenței NATO pe teritoriul României nu este un argument în privința presupuselor tendințe expansioniste, întrucât NATO este un bloc militar defensiv și forțele sale nu se implică în acțiuni militare dacă statele sale membre nu sunt atacate.