Este jurnalist din 2003, când și-a început activitatea la Agenția de presă Info-Prim (astăzi IPN). A fost timp de mai mulți ani corespondent al Agerpres în Republica Moldova, iar în prezent activează la Radio România Chișinău. Între timp a avut colaborări cu mai multe instituții de presă și ONG-uri de media din Republica Moldova și România.
Presupuse fraude electorale, inclusiv mituirea alegătorilor, au fost printre principalele subiecte de presă în Republica Moldova în ziua alegerilor. În timp ce instituțiile de presă apropiate partidelor pro-europene au scos la iveală presupuse cazuri de mituire a alegătorilor din stânga Nistrului, presa pro-socialistă a pus accentul pe încălcări la secțiile din afara țării. Unul din principalele „argumente” despre coruperea alegătorilor din diaspora a fost o scurtă înregistrare video filmată de o tânără la secția de votare din Frankfurt, Germania, în care se aude vocea câtorva persoane care spun ceva de 50 de euro și râd. Un număr mare de instituții de presă afiliate socialiștilor au publicat știri din această înregistrare, sugerând că aceasta este o dovadă a mituirii votanților. Autoarea acesteia a precizat însă ulterior că a fost vorba doar de o glumă, iar instituțiile de presă au făcut interpretări eronate.
La fel ca multe din campaniile electorale din Republica Moldova, și cea pentru alegerile parlamentare din 11 iulie a fost marcată de dispute care uneori au depășit limitele decenței, participarea unor personaje controversate, dezinformare, momente inedite și momente ridicole. Vectorul politicii externe a fost, iarăși, o temă majoră de dezbatere, pentru că nici după 30 de ani de independență Moldova nu se poate hotărî dacă vrea să meargă spre Vest sau spre Est. O altă temă reluată și în această campanie este lupta împotriva corupției, care se tot discută de ani de zile, fără să tulbure în vreun fel caracatița corupției, care aproape că a sufocat țara. Veridica a trecut în revistă câteva din subiectele, momentele și personajele care au ținut prima pagină în timpul acestei campanii electorale.
Presa afiliată socialiștilor scrie că 85% din candidații Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile parlamentare anticipate sunt membri ai PLDM și că de fapt, fostul premier condamnat pentru corupție, Vlad Filat, coordonează această formațiune și pe Maia Sandu. Sursa acestor știri este o declarație a comunistului Vladimir Voronin, revenit recent în prim-planul politicii. Doar șapte candidați ai PAS au concurat anterior pe listele PLDM la parlamentare, dar foști PLDM-iști se regăsesc în peste o treime din listele concurenților electorali. Acest fenomen al traseismului politic apare, de altfel, și la numeroase alte partide: chiar și foști comuniști, de pildă, candidează în prezent pe listele altor formațiuni, inclusiv cu viziuni politice diametral opuse.
Organizațiile neguvernamentale, finanțate din Vest, se implică direct în campania electorală din Republica Moldova, potrivit unui articol publicat de Rubaltic.ru, care preia, în mare parte, tezele enunțate în campania pentru prezidențiale de socialistul Bogdan Țîrdea. Atacul la adresa societății civile vizează de fapt Partidul Acțiune și Solidaritate, principalul concurent al socialiștilor la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.
O simplă căutare pe Google dă zeci de titluri în presa din Republica Moldova și România de genul „Republica Moldova, la răscruce”, începând cu 2009 încoace și, mai ales, în preajma alegerilor. Probabil alte zeci de titluri asemănătoare s-au scris și până în 2009, doar că au rămas în arhiva redacțiilor, fără a mai ajunge pe Internet. Ideea este că lucrurile s-au schimbat prea puțin în Republica Moldova în ultimul deceniu și la fel de puțin în ultimele două decenii sau în cei 30 de ani de Independență. Și fiecare scrutin este privit de cetățeni nu doar cu speranță că lucrurile se vor schimba, dar și cu teama că dacă vin „ceilalți”, vor întoarce iarăși totul la 180 de grade (sau, la 380, cum spunea cândva un fost președinte de Parlament).
Mass media afiliată socialiștilor caută să lege fenomenul migrației de președinția Maiei Sandu, prin citarea unui studiu privind tendințele actuale. Fenomenul este însă unul care durează de mai bine de două decenii, iar statisticile arată că amploarea lui este aceeași de 5 ani, interval care acoperă și mandatul de președinte al socialistului Igor Dodon.
Georgia, Armenia și Republica Moldova sunt trei foste state sovietice care au moștenit multe asemănări de la fosta URSS - de la probleme economice, la cele teritoriale care au provocat și conflicte militare. O altă caracteristică comună este valul de fake-uri și știri false care apar periodic în legătură cu activitățile laboratoarelor biologice sau presupusa existență a laboratoarelor biologice finanțate de SUA.
Republica Moldova și-a proclamat independența în contextul prăbușirii URSS, dar și ca urmare a mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor '80. În cei 30 de ani care au trecut de la acel moment, Moscova a avut o serie de pârghii – o populație cu identitate incertă, conflictul înghețat din Transnistria, monopolul asupra gazelor, clienții săi politici etc. – pentru a-și menține influența în spațiul dintre Prut și Nistru.
La șapte luni de la un scrutin prezidențial complicat, Republica Moldova este din nou în plină campanie electorală. De data aceasta este vorba de alegeri parlamentare anticipate, dar contextul, actorii și mizele au rămas aproximativ aceleași. Principala bătălie se dă în continuare între Partidul Acțiune și Solidaritate, de centru-dreapta și pro-occidental, apropiat președintelui Maia Sandu, și Partidul Socialiștilor, de centru-stânga și pro-rus, condus de fostul președinte, Igor Dodon.
În Republica Moldova, unde jumătate de populație vrea aderarea la Uniunea Europeană iar cealaltă jumătate la Uniunea Euroasiatică, unde numărul adepților unirii cu România crește, dar cel al nostalgicilor după URSS nu pare să scadă, unde marșurile unioniste încă mai provocau confruntări acum câțiva ani, data de 9 mai nu putea să nu fie un nou motiv de competiție între politicieni, dar și de dezbateri în societate, mai ales că o bună parte a acesteia a fost educată în spiritul sovietic al semnificației acestei date.
În Republica Moldova au eșuat două tentative de a se învesti un nou guvern și au trecut mai mult de trei luni de la demisia precedentului, astfel încă, teoretic, s-au întrunit circumstanțele pentru a dizolva Parlamentul și a declanșa alegeri anticipate, pe care toate partidele din legislativ au spus că le doresc. Însă, ca de obicei, în Republica Moldova niciodată negrul nu e doar negru, iar albul - alb de tot.
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a renunțat la propunerea de federalizare a Republicii Moldova, dar propune, în schimb, revenirea la un document vechi de aproape un sfert de secol, care vedea soluționarea diferendului prin punerea Chișinăului și Tiraspolului pe picior de egalitate, adică de facto, crearea unei confederații.
Republica Moldova își încalcă neutralitatea întrucât îi permite NATO să livreze armament Ucrainei, aflată în război cu Rusia, care pe 24 februarie a invadat-o. Narațiunea falsă e promovată de politnavigator.net, care face referire la comentariul unui expert rus.
Republica Moldova este inundată cu armament de NATO, cu care are un parteneriat tot mai strâns. Scopul Alianței este să împingă Moldova spre un război cu Rusia. Narațiunile false sunt promovate în ciuda faptului că nu se pune problema unei aderări a Moldovei la NATO.
Ședința comună a guvernelor de la Chișinău și București reprezintă un nou pas spre anexarea Republicii Moldova de către România, potrivit unei platforme de analiză din Rusia. Aceasta reia și vechile narațiuni false privind existența unui popor moldovenesc diferit de și mai vechi decât cel român.
România numește ca ambasador la Chișinău un expert NATO, Cristian-Leon Țurcanu, care îl înlocuiește pe Daniel Ioniță, promotor al unui unionism agresiv. Narațiunile sunt lansate în contextul unei crize regionale în care Rusia a întețit dezinformările cu privire la o presupusă amenințare NATO în spațiul ex-sovietic.
Guvernarea de la Chișinău vrea să întrețină conflictului transnistrean pentru că astfel este mai atractivă în fața Occidentului și obține mai mult sprijin financiar, potrivit unei narațiuni false recente. De fapt, conflictul transnistrean este unul dintre obstacolele majore în calea unei viitoare integrări europene.
Republica Moldova se pregătește să renunțe la statutul său de neutralitate și să îi cedeze NATO controlul asupra fortelor sale armate, potrivit unei narațiuni false apărute în presa rusă. De fapt, e vorba doar de reînnoirea periodică a Planului de acțiuni cu NATO, care nu are vreo legătură cu neutralitatea sau aderarea la Alianță.
Unul din liderii unui partid unionist de la Chișinău (PPR) afirmă că formațiunea sa se va transforma într-o franciză a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Un oficial AUR confirmă că în Republica Moldova o să apară o formațiune cu același nume și aceeași ideologie.