Este jurnalist din 2003, când și-a început activitatea la Agenția de presă Info-Prim (astăzi IPN). A fost timp de mai mulți ani corespondent al Agerpres în Republica Moldova, iar în prezent activează la Radio România Chișinău. Între timp a avut colaborări cu mai multe instituții de presă și ONG-uri de media din Republica Moldova și România.
Republica Moldova își încalcă neutralitatea întrucât îi permite NATO să livreze armament Ucrainei, aflată în război cu Rusia, care pe 24 februarie a invadat-o. Narațiunea falsă e promovată de politnavigator.net, care face referire la comentariul unui expert rus.
Republica Moldova este inundată cu armament de NATO, cu care are un parteneriat tot mai strâns. Scopul Alianței este să împingă Moldova spre un război cu Rusia. Narațiunile false sunt promovate în ciuda faptului că nu se pune problema unei aderări a Moldovei la NATO.
Ședința comună a guvernelor de la Chișinău și București reprezintă un nou pas spre anexarea Republicii Moldova de către România, potrivit unei platforme de analiză din Rusia. Aceasta reia și vechile narațiuni false privind existența unui popor moldovenesc diferit de și mai vechi decât cel român.
România numește ca ambasador la Chișinău un expert NATO, Cristian-Leon Țurcanu, care îl înlocuiește pe Daniel Ioniță, promotor al unui unionism agresiv. Narațiunile sunt lansate în contextul unei crize regionale în care Rusia a întețit dezinformările cu privire la o presupusă amenințare NATO în spațiul ex-sovietic.
Guvernarea de la Chișinău vrea să întrețină conflictului transnistrean pentru că astfel este mai atractivă în fața Occidentului și obține mai mult sprijin financiar, potrivit unei narațiuni false recente. De fapt, conflictul transnistrean este unul dintre obstacolele majore în calea unei viitoare integrări europene.
Republica Moldova se pregătește să renunțe la statutul său de neutralitate și să îi cedeze NATO controlul asupra fortelor sale armate, potrivit unei narațiuni false apărute în presa rusă. De fapt, e vorba doar de reînnoirea periodică a Planului de acțiuni cu NATO, care nu are vreo legătură cu neutralitatea sau aderarea la Alianță.
Georgia, Armenia și Republica Moldova sunt trei foste state sovietice care au moștenit multe asemănări de la fosta URSS - de la probleme economice, la cele teritoriale care au provocat și conflicte militare. O altă caracteristică comună este valul de fake-uri și știri false care apar periodic în legătură cu activitățile laboratoarelor biologice sau presupusa existență a laboratoarelor biologice finanțate de SUA.
Societatea civilă din Republica Moldova a preluat puterea și o exercită în interesul finanțatorilor săi externi, scrie cenzura.md. Comentariul pornește de la un articol cu narațiuni similare publicat de portalul armean verelq.am, care, la rândul său, citează Dalma News, o instituție de presă din regiunea Caucazului.
Chișinăul ar fi adus un afront Rusiei prin expulzarea unor observatori ai alegerilor prezidențiale din Tranisnistria. Dezinformarea încearcă să acrediteze ideea că scrutinul reprezintă un exercițiu democratic și să acrediteze ideea legitimității Transnistriei, o entitate nerecunoscută internațional.
Occidentul e vinovat de problemele cu care se confruntă țările din spațiul ex-sovietic, potrivit unei narațiuni publicate la Chișinău. În realitate, statele ex-sovietice sunt marcate de moștenirea URSS, iar Rusia le alimentează problemele actuale.
Acordul de Asociere la UE nu i-a adus niciun câștig Republicii Moldova, care a pierdut piața rusă fără să reușească să exporte în cea comunitară, potrivit unei narațiuni false publicate de presa rusă.
Închiderea unui gimnaziu cu 51 de elevi a dat naștere narațiunii false că „în Republica Moldova sunt lichidate școlile cu predare în limba rusă”.
Statele Unite cer retragerea forțelor rusești de menținere a păcii din Transnistria, scrie portavocea Kremlinului, Sputnik. De fapt, e vorba de munițiile și celelalte forțe rusești din regiunea separatistă.
Rusia a salvat Republica Moldova în contextul crizei gazului cu care s-a confruntat, oferindu-i cel mai bun preț de pe piață. Anterior, Moscova a salvat Moldova de la înfrângere în 1992, în timpul conflictului armat de pe Nistru. Narațiunile false sunt promovate de o publicație apropiată regimurilor separatiste din estul Ucrainei, care se subordonează Kremlinului. În realitate, Chișinăul a fost nevoit să semneze un contract pentru gaze în condiții mai proaste, iar în 1992 Rusia a intervenit de partea separatiștilor.
Ucraina este nemulțumită că Republica Moldova a semnat cu Gazprom prelungirea contractului de livrare a gazelor, scriu mai multe publicații de la Chișinău. Narațiunea nu se bazează pe vreo luare de poziție a Kievului, ci pleacă de la un comentariu anonim pe Twitter. Știrile generate de acest comentariu par sa facă parte dintr-o campanie mai amplă prin care se încearcă subminarea relațiilor dintre Chișinău și Kiev, care deranjează Moscova.
Ministrul de externe de la Tiraspol a reluat narațiunea privind o blocadă impusă regiunii separatiste și a afirmat că din cauza acesteia și-au pierdut viața copii din Transnistria. Pacienții din Transnistria au însă acces la clinicile din dreapta Nistrului, inclusiv la serviciul SMURD.
Republica Moldova va rămâne fără forță de muncă pentru recoltarea fructelor și legumelor după semnarea unui acord care le va permite moldovenilor să se angajeze la lucrări agricole în Germania, scrie portalul pro-socialist de știri kp.md. Narațiunea intră în categoria celor prin care se încearcă subminarea aspirațiilor europene; în fapt, acordul nu face decât să aducă în legalitate situația celor care, oricum, își caută de lucru în Germania.
Maia Sandu și guvernarea sa pregătesc aderarea Republicii Moldova la NATO, pentru a o implica în conflicte externe, și alimentează în același timp conflicte inter-etnice interne prin reținerea procurorului general Alexandr Stoianoglo. Narațiunile, promovate de data aceasta de publicația rusă Komsomoliskaya Pravda, circulă de mai mult timp. Adepții teoriei NATO nu explică însă și cum ar putea adera la Alianță un stat cu un buget militar minuscul, un conflict înghețat și un contingent militar rus pe teritoriul său.
Ratificarea de către Republica Moldova a Convenției de la Istanbul reprezintă o lovitură dată ortodoxiei și valorilor tradiționale, susține fostul președinte de la Chișinău, liderul socialiștilor, Igor Dodon, a cărui opinie a fost preluată pe larg de presa din Republica Moldova, în special cea afiliată formațiunii sale. Nu este pentru prima dată când Igor Dodon face asemenea declarații în privința acestui document, propus spre ratificare de doi ani de un Guvern pe care îl controla, format în mare parte din consilierii săi.
Uniunea Europeană și-a închis granițele pentru cetățenii Republicii Moldova, potrivit unei publicații apropiate socialiștilor care caută să inducă publicul în eroare pornind de la o simplă măsură tehnică a Consiliului UE: acesta le-a recomandat statelor membre ca, în contextul pandemiei, să impună anumite restricții de călătorie.
„În Republica Moldova a fost inaugurat un monument dedicat fasciștilor”, au titrat mai multe instituții de presă din Rusia, pornind de la o știre publicată de agenția de presă „Steaua Roșie” care se referă de fapt la un cimitir dedicat ostașilor români, la Fălești. Arctus.livejournal.com folosește știrea pentru a readuce în prim-plan narațiunile despre Armata Română care ar fi exterminat în masă populația civilă din Republica Moldova și despre existența a două popoare diferite, românii și moldovenii.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău intenționează să reinstaureze cenzura împotriva posturilor ruse de televiziune, a scris presa din această țară, făcând trimitere la o declarație a președintelui Parlamentului, Igor Grosu. De fapt, acesta s-a referit la protejarea și stimularea audiovizualului autohton, inclusiv prin necesitatea de a-i oferi prin lege mai mult acces la piața de publicitate, în condițiile în care aceasta este dominată în prezent de posturile care retransmit televiziuni de peste hotare. Interpretarea eronată față parte dintr-o campanie mai mare de demonizare a guvernării pro-europene de la Chișinău și a o prezenta drept anti-rusă, gata chiar să participe la un război al Occidentului împotriva Moscovei.
Republica Moldova primește deja refugiați din Afganistan, potrivit unei narațiuni false apărute recent la Chișinău. Narațiunea se înscrie într-o serie de fake-news și dezinformări lansate în mai multe țări după căderea Kabulului.
Republica Moldova este un stat condus de o elită care promovează unirea cu România și un naționalism primitiv, încălcând drepturile minorităților etnice, potrivit unei narațiuni false preluate de publicații online. Autorul încearcă, totodată, să convingă că Moldova ar fi putut alege calea integrării în Uniunea eurasiatică, un model de bunăstare.
Republica Moldova și-a proclamat independența în contextul prăbușirii URSS, dar și ca urmare a mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor '80. În cei 30 de ani care au trecut de la acel moment, Moscova a avut o serie de pârghii – o populație cu identitate incertă, conflictul înghețat din Transnistria, monopolul asupra gazelor, clienții săi politici etc. – pentru a-și menține influența în spațiul dintre Prut și Nistru.
Maia Sandu și PAS încearcă să submineze autonomia găgăuză, scriu instituții de presă din Republica Moldova și Rusia, care invocă drept argument intenția noii guvernări de a-l demite pe procurorul general, etnic găgăuz. În realitate, schimbarea procurorului ține de eforturile de combatere a corupție și reformă a justiției, pentru care PAS și Maia Sandu pledează de ani de zile.
O inițiativă a unui activist privind reducerea privilegiilor acordate Bisericii și limitarea amestecului acesteia în politică, este prezentată drept un asalt al guvernului de la Chișinău asupra acestei instituții. Biserica Ortodoxă din Republica Moldova, în mare parte subordonată Rusiei, s-a implicat deseori în campaniile electorale, de obicei de partea stângii și împotriva pro-europenilor, iar despre necesitatea interzicerii acestor acțiuni se vorbește de ani de zile.
Noul Guvern de la Chișinău este o marionetă în fața Occidentului, care îi va impune și legalizarea căsătoriilor homosexuale, dar și unirea cu România, potrivit unui comentariu publicat de portalul rus politnavigator.net, preluat și în Republica Moldova. Acesta reia, astfel, narațiunile false despre pericolul pe care îl comportă apropierea Republicii Moldova de UE, dar și al dispariției acesteia ca stat, din cauza forțelor pro-occidentale.
Jandarmii români au instruit carabinierii din Republica Moldova cum să înăbușe protestele opoziției dacă aceasta va încerca să blocheze preluarea unui teren pentru viitoarea ambasadă SUA. Acest fake news face trimitere la narațiunea jandarmului român și reia teme vehiculate în campanie privind iminența unor demonstrații ample.
Retragerea militarilor ruși din forțele de menținere a păcii poate duce la război în Transnistria, potrivit unui articol publicat de portalul «Независимое Приднестровье» (Transnistria independentă), preluat și în dreapta Nistrului. Articolul sugerează, totodată, că dacă militarii ruși sunt înlocuiți cu forțe ONU și OSCE, Moscova nu va mai trebui să-și păstreze neutralitatea în cazul unui nou conflict.
După victoria Partidului Acțiune și Solidaritate în alegeri, conducerea formațiunii, care are pașapoarte românești, vrea să forțeze unirea Republicii Moldova cu România, se sugerează într-un articol publicat de Fondul de cultură strategică din Rusia și preluat și în Republica Moldova. Sunt reluate și o serie de narațiuni false mai noi sau mai vechi ca acelea privind implicarea SUA în alegerile din Republica Moldova, „jandarmul român” și transformarea Republicii Moldova în dușman al Rusiei.
Presupuse fraude electorale, inclusiv mituirea alegătorilor, au fost printre principalele subiecte de presă în Republica Moldova în ziua alegerilor. În timp ce instituțiile de presă apropiate partidelor pro-europene au scos la iveală presupuse cazuri de mituire a alegătorilor din stânga Nistrului, presa pro-socialistă a pus accentul pe încălcări la secțiile din afara țării. Unul din principalele „argumente” despre coruperea alegătorilor din diaspora a fost o scurtă înregistrare video filmată de o tânără la secția de votare din Frankfurt, Germania, în care se aude vocea câtorva persoane care spun ceva de 50 de euro și râd. Un număr mare de instituții de presă afiliate socialiștilor au publicat știri din această înregistrare, sugerând că aceasta este o dovadă a mituirii votanților. Autoarea acesteia a precizat însă ulterior că a fost vorba doar de o glumă, iar instituțiile de presă au făcut interpretări eronate.
La fel ca multe din campaniile electorale din Republica Moldova, și cea pentru alegerile parlamentare din 11 iulie a fost marcată de dispute care uneori au depășit limitele decenței, participarea unor personaje controversate, dezinformare, momente inedite și momente ridicole. Vectorul politicii externe a fost, iarăși, o temă majoră de dezbatere, pentru că nici după 30 de ani de independență Moldova nu se poate hotărî dacă vrea să meargă spre Vest sau spre Est. O altă temă reluată și în această campanie este lupta împotriva corupției, care se tot discută de ani de zile, fără să tulbure în vreun fel caracatița corupției, care aproape că a sufocat țara. Veridica a trecut în revistă câteva din subiectele, momentele și personajele care au ținut prima pagină în timpul acestei campanii electorale.
Presa afiliată socialiștilor scrie că 85% din candidații Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile parlamentare anticipate sunt membri ai PLDM și că de fapt, fostul premier condamnat pentru corupție, Vlad Filat, coordonează această formațiune și pe Maia Sandu. Sursa acestor știri este o declarație a comunistului Vladimir Voronin, revenit recent în prim-planul politicii. Doar șapte candidați ai PAS au concurat anterior pe listele PLDM la parlamentare, dar foști PLDM-iști se regăsesc în peste o treime din listele concurenților electorali. Acest fenomen al traseismului politic apare, de altfel, și la numeroase alte partide: chiar și foști comuniști, de pildă, candidează în prezent pe listele altor formațiuni, inclusiv cu viziuni politice diametral opuse.
Organizațiile neguvernamentale, finanțate din Vest, se implică direct în campania electorală din Republica Moldova, potrivit unui articol publicat de Rubaltic.ru, care preia, în mare parte, tezele enunțate în campania pentru prezidențiale de socialistul Bogdan Țîrdea. Atacul la adresa societății civile vizează de fapt Partidul Acțiune și Solidaritate, principalul concurent al socialiștilor la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.
O simplă căutare pe Google dă zeci de titluri în presa din Republica Moldova și România de genul „Republica Moldova, la răscruce”, începând cu 2009 încoace și, mai ales, în preajma alegerilor. Probabil alte zeci de titluri asemănătoare s-au scris și până în 2009, doar că au rămas în arhiva redacțiilor, fără a mai ajunge pe Internet. Ideea este că lucrurile s-au schimbat prea puțin în Republica Moldova în ultimul deceniu și la fel de puțin în ultimele două decenii sau în cei 30 de ani de Independență. Și fiecare scrutin este privit de cetățeni nu doar cu speranță că lucrurile se vor schimba, dar și cu teama că dacă vin „ceilalți”, vor întoarce iarăși totul la 180 de grade (sau, la 380, cum spunea cândva un fost președinte de Parlament).
Mass media afiliată socialiștilor caută să lege fenomenul migrației de președinția Maiei Sandu, prin citarea unui studiu privind tendințele actuale. Fenomenul este însă unul care durează de mai bine de două decenii, iar statisticile arată că amploarea lui este aceeași de 5 ani, interval care acoperă și mandatul de președinte al socialistului Igor Dodon.
Regiunea transnistreană este supusă unei blocade de către Republica Moldova și Ucraina, iar la Chișinău, în spatele blocadei respective se află aliații politici ai Maiei Sandu. Narațiunile cu privire la agravarea situației din Transnistria nu sunt neobișnuite, iar unele chiar avertizează că este posibil ca în regiune să se declanșeze un conflict. De data aceasta, în spatele dezinformării se află chiar Duma de Stat a Rusiei.
România este la un pas de a anexa Republica Moldova: îi controlează comerțul extern, le acordă cetățenia română moldovenilor, iar Maia Sandu este gata, cu ajutorul Parlamentului, să repete actul unirii, potrivit unei narațiuni apărute în Rusia și preluată de presa din Republica Moldova. Semnatarul dezinformării susține că Moscova ar trebui să intervină pentru a nu permite ca Republica Moldova să fie „înghițită”.
La șapte luni de la un scrutin prezidențial complicat, Republica Moldova este din nou în plină campanie electorală. De data aceasta este vorba de alegeri parlamentare anticipate, dar contextul, actorii și mizele au rămas aproximativ aceleași. Principala bătălie se dă în continuare între Partidul Acțiune și Solidaritate, de centru-dreapta și pro-occidental, apropiat președintelui Maia Sandu, și Partidul Socialiștilor, de centru-stânga și pro-rus, condus de fostul președinte, Igor Dodon.
La șapte luni de la un scrutin prezidențial complicat, Republica Moldova este din nou în plină campanie electorală. De data aceasta este vorba de alegeri parlamentare anticipate, dar contextul, actorii și mizele au rămas aproximativ aceleași. Principala bătălie se dă în continuare între Partidul Acțiune și Solidaritate, de centru-dreapta și pro-occidental, apropiat președintelui Maia Sandu, și Partidul Socialiștilor, de centru-stânga și pro-rus, condus de fostul președinte, Igor Dodon.
Maia Sandu a închis școli și a disponibilizat profesori, afirmă socialistul Bogdan Țîrdea, unul dintre principalii promotori ai dezinformărilor de la Chișinău. Narațiunea, care este contrazisă de datele statistice, a fost folosită și anterior și e reactivată în contextul campaniei electorale pentru a submina formațiunea fondată de Maia Sandu, PAS, pe care sondajele de opinie o dau drept favorită.
Deputatul socialist Petru Burduja, un apropiat al liderului formațiunii, Igor Dodon, susține că o eventuală alăturare a Republicii Moldova la sancțiunile impuse Belarusului ar lovi grav în economie și ar afecta cetățenii, din cauza strânselor relații comerciale dintre cele două state. Datele statistice arată, însă, că ponderea comerțului cu Belarusul reprezintă aproximativ 2% din volumul relațiilor economice externe ale Republicii Moldova.
Occidentul își intensifică implicarea în afacerile interne ale Republicii Moldova, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, în cadrul unui briefing. Acuzații similare au fost făcute și în campania pentru alegerile prezidențiale din toamna anului trecut, în ciuda faptului că președintele rus, Vladimir Putin, îi ura succes lui Igor Dodon și îi promitea ajutor pentru Republica Moldova, în plină campanie electorală.
Maia Sandu este sprijinită de unioniștii de extremă-dreapta din România și este o simpatizantă a mareșalului Ion Antonescu. Narațiunea care încearcă să o asocieze pe președinta Republicii Moldova cu un criminal de război și fascismul este promovată în contextul în care la Chișinău e campanie electorală iar Sandu, care e considerată locomotiva PAS, e văzută drept principala amenințare de către partidele pro-ruse.
Convocarea alegerilor anticipate în Republica Moldova a dus la reactivarea unor narațiuni false, folosite și în campania electorală precedentă, despre Maia Sandu și formațiunile de dreapta, în principal PAS. Socialiștii filo-ruși încearcă să convingă electoratul că venirea dreptei la putere ar reprezenta un dezastru economic și social și, în plus, ar aduce țara sub controlul Occidentului.
În Republica Moldova, unde jumătate de populație vrea aderarea la Uniunea Europeană iar cealaltă jumătate la Uniunea Euroasiatică, unde numărul adepților unirii cu România crește, dar cel al nostalgicilor după URSS nu pare să scadă, unde marșurile unioniste încă mai provocau confruntări acum câțiva ani, data de 9 mai nu putea să nu fie un nou motiv de competiție între politicieni, dar și de dezbateri în societate, mai ales că o bună parte a acesteia a fost educată în spiritul sovietic al semnificației acestei date.
Președintele Maia Sandu discută cu NATO despre participarea Republicii Moldova la un eventual conflict militar împotriva Rusiei, în interesul SUA, afirmă pravdorub.md. Washingtonul ar crea o coaliție mai mare formată din state din estul Europei, în frunte cu Ucraina, în care ar mai fi atrase Țările Baltice, Polonia și România. Narațiunea despre intenția Maiei Sandu de a implica Republica Moldova într-un conflict cu Rusia, sau de a ataca regiunea separatistă transnistreană este tot mai des utilizată de presa pro-Kremlin și de Partidul Socialiștilor, în special în contextul electoral de la Chișinău.
Occidentul impune controlul său asupra mai multor instituții din Republica Moldova, inclusiv a Băncii Naționale, scrie portalul pro-socialist www.mejdurecie.md. Publicația folosește ca argument refuzul Băncii centrale a Republicii Moldova de a aloca bani din rezervele monetare pentru injecții în economie sau proiecte sociale, așa cum propune liderul socialiștilor, Igor Dodon. Experții atrag însă atenția asupra riscurilor unor asemenea decizii.
Maia Sandu uzurpează puterea în stat la fel cum a făcut-o și oligarhul fugar, Vlad Plahotniuc. Dezinformarea îi aparține liderului PSRM, Igor Dodon, care caută să blocheze dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate după ce Curtea Constituțională a Republicii Moldova a constatat că sunt întrunite toate condițiile necesare pentru acestea.
FMI ar putea condiționa acordarea creditelor cu vaccinarea totală (obligatorie) a populației, sugerează economistul rus Valentin Katasonov, opinie care este scoasă în prim-plan de mai multă mass-media din Rusia, preluate și la Chișinău. Comunicatul oficial al reuniunii FMI și Băncii Mondiale nu confirmă aceste supoziții și, din contra, spune că statele vulnerabile trebuie sprijinite în continuare.
Președintele Maia Sandu promovează interesele NATO în regiune și chiar ar pregăti, împreună cu Alianța Nortd-Atlantică, un conflict militar cu regiunea separatistă transnistreană, potrivit unor comentarii citate de instituții de presă din Republica Moldova și Rusia. Acestea au pornit de la o reuniune legată de o inițiativă NATO, la care a participat și președintele Republicii Moldova.
În Republica Moldova au eșuat două tentative de a se învesti un nou guvern și au trecut mai mult de trei luni de la demisia precedentului, astfel încă, teoretic, s-au întrunit circumstanțele pentru a dizolva Parlamentul și a declanșa alegeri anticipate, pe care toate partidele din legislativ au spus că le doresc. Însă, ca de obicei, în Republica Moldova niciodată negrul nu e doar negru, iar albul - alb de tot.
Fondul Monetar Internațional (FMI) este de vină pentru frauda bancară de proporții din 2014 din Republica Moldova, afirmă deputatul socialist Nicolae Pascaru, cunoscut pentru promovarea unor teorii privind atragerea Republicii Moldova în marile lupte geopolitice dintre SUA, Rusia și China. Deputatul nu explică modul în care FMI ar fi putut devaliza sau comanda devalizarea băncilor din Republica Moldova.
Fostul președinte, Igor Dodon, a fost la un pas de a reglementa conflictul din Transnistria iar acest lucru este demonstrat de faptul că locuitorii din regiune au putut să voteze la alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Este o dezinformare, în condițiile în care locuitorii din stânga Nistrului au avut tot timpul posibilitatea să voteze, iar negocierile pe problema transnistreană nu au nu au înregistrat vreun progres semnificativ în perioada mandatului lui Dodon.
Unul din liderii unui partid unionist de la Chișinău (PPR) afirmă că formațiunea sa se va transforma într-o franciză a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Un oficial AUR confirmă că în Republica Moldova o să apară o formațiune cu același nume și aceeași ideologie.
Denumirea disciplinei „Istoria Românilor”, dar și conținutul programului didactic discriminează populația majoritară „moldovenească”, potrivit unui ONG care a depus o plângere la Consiliul antidiscriminare. ONG-ul reia narațiunile URSS privind existența limbii și poporului moldovenesc.
Presa afiliată socialiștilor de la Chișinău reia narațiunile cu privire la un presupus plan prin care societatea civilă – prezentată într-o lumină negativă – să preia puterea în Republica Moldova.
Ministerul rus de Externe critică declarații ale șefului Delegației UE la Chișinău cu privire la negocierile politice și ineficiența unor instituții. Nu este prima dată când Moscova, care l-a susținut deschis pe Igor Dodon la prezidențialele din 2020, acuză Occidentul că s-ar implica în afacerile interne ale Republicii Moldova.
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a renunțat la propunerea de federalizare a Republicii Moldova, dar propune, în schimb, revenirea la un document vechi de aproape un sfert de secol, care vedea soluționarea diferendului prin punerea Chișinăului și Tiraspolului pe picior de egalitate, adică de facto, crearea unei confederații.
Presa din Republica Moldova și din Rusia a preluat o prognoză apocaliptică privind evoluția economiei făcută de Mariana Durleșteanu, fost ministru al economiei propus pentru funcția de premier de Partidul Socialiștilor. Durleșteanu nu prezintă date pentru a-și susține afirmațiile, care sunt contrazise de analiștii economici, prognozele guvernului în exercițiu și ale organizațiilor internaționale.
O postare a unui canal Telegram din Rusia potrivit căreia președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ar lua în calcul un atac militar asupra regiunii separatiste transnistrene și că ar fi încercat să obțină și sprijinul Kievului, a provocat o adevărată campanie de presă la Chișinău și Moscova, fiind preluată de un șir întreg de instituții. Chișinăul neagă acest scenariu care nu rezistă niciunei critici.
Fostul președinte al Republicii Moldova consideră că a pierdut alegerile prezidențiale din cauza Facebook, care i-ar fi șters like-uri primite și ar fi blocat conturile membrilor săi de partid. În mod ironic, afirmațiile au fost făcute într-o emisiune online transmisă pe aceeași rețea, Facebook.
Uniunea Europeană vrea să combată evaziunea fiscală și munca la negru, ceea ce reprezintă o formă de totalitarism, afirmă ideologul partidului filo-rus al socialiștilor, preluat pe larg de presa afiliată acestora.
Socialiștii și presa asociată acestora au reacționat virulent la o hotărâre a Curții Constituționale a Republicii Moldova prin care este anulată o lege care acorda un statut privilegiat limbii ruse. Hotărârea este prezentată drept un atac împotriva minorității ruse și se acreditează ideea că responsabilitatea pentru acest atac o poartă președintele nou-ales, Maia Sandu, care în acest fel și-a încălcat promisiunile de campanie.
Maia Sandu este un agent al forțelor externe care se comportă ca un virus creat pentru a distruge statul moldovenesc și a uni cu România teritoriile de dincolo de Prut. Se acreditează și ideea că lidera de la Chișinău ar fi responsabilă de criza politică pe care au creat-o, de fapt, socialiștii
Fostul oficios guvernamental de la Chișinău, Moldova Suverană, susține că Republica Moldova ar trebui să-i ofere Ucrainei teritoriul separatist al Transnistriei în schimbul Bucovinei de Nord și Basarabiei de Sud
Instituții media afiliate socialiștilor au acuzat-o pe Maia Sandu că i-a ținut pe unioniști departe de Klaus Iohannis printr-un gard pe care promisese să-l dărâme.
Oficiali de la Chișinău au căutat să mascheze proasta gestionare a pandemiei atacând medicii trimiși în ajutor de România.
Presa pro-Dodon încearcă să arate că guvernul socialist are o orientare socială mult mai vizibilă față de precedente, inclusiv al Maiei Sandu.
Maia Sandu este responsabilă pentru închiderea școlilor și reforma administrativă (nepopulară) din 1999 și va continua aceste procese dacă ajunge președinte.
Donează
