ȘTIRE/ȘTIRI: Răsturnare de situație spectaculoasă în sondaje la capitolul pe cine îl vor moldovenii în calitate de președinte al Republicii Moldova.
“[…]Președintele Asociației Sociologilor și Demografilor, Victor Mocanu, a prezentat ieri rezultatele celei mai recente cercetări sociologice, efectuate cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din Republica Moldova, care au fost anunțate pentru data de 1 noiembrie.
Mocanu a spus că sociologii au fost mirați că de data aceasta, la întrebarea „Care personaj istoric, artistic legendar ați dori să devină președinte al republicii Moldova?”, cei mai mulți dintre chestionați au optat pentru Vlad Țepeș, iar Ștefan cel Mare, care conducea detașat în sondajele anterioare, s-a plasat doar pe locul doi […]Trebuie să menționăm că, în percepția poporului, pe lângă cel al credinței și al independenței țării, Vlad Țepeș este simbolul intoleranței față de nedreptate, el este domnitorul care a pedepsit cu cruzime (deseori trăgându-i în țeapă) pe toți hoții, pe toți cei care încălcau legea fără a ține cont de rangul sau de averea lor. Deci, un astfel de președinte și-ar dori moldovenii, un astfel de președinte lipsește în Republica Moldova.
Și Ștefan cel Mare (de altfel, cea mai emblematică figură a istoriei românești) este, în percepția populară, simbolul credinței și al neatârnării țării, dar calitatea care îl deosebește de Vlad Țepeș este cea de ctitor, de făuritor, de ziditor, el este cel care, întâi de toate, a înălțat Moldova ca stat.”
NARAȚIUNI: 1. Moldovenii își doresc un președinte puternic, gata să se arate dur cu “boierii” și hoții pentru a instaura ordinea în țară. 2. Ștefan cel Mare a fost întemeietorul statului moldovenesc; implicit, Republica Moldova este stat succesor și continuator al Moldovei medievale a lui Ștefan cel Mare. 3. (indirect) Moldovenii fac parte din așa-numita lume rusă (în top sunt prezente 4 persoanaje legate de istoria rusă și sovietică – Grigorii Cotovschi, Vladimir Putin, Iosif Stalin și Petru I).
CONTEXT: Articolul se bazează pe un studiu recent al Asociației Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova, publicat la o zi diferență după un sondaj IRI în care se arată că Maia Sandu îl depăsește pentru prima oară pe Igor Dodon în preferințele electorale ale cetățenilor R. Moldova. Lansarea concomitentă a unor sondaje de către Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica cu a altor competitori din această sferă a devenit în ultimii ani un „modus operandi” al acestei case de sondaje, care a fost acuzată deseori de partizanat politic, de obicei în favoarea puterii.
Ideea că este nevoie de un om forte capabil să impună ordine și disciplină este o constantă a vieții publice din Republica Moldova. Majoritatea celor care au deținut puterea în stat formal sau informal (foști președinți ca Mircea Snegur, Petru Lucinschi și Vladimir Voronin, fostul prim-ministru, Vlad Filat, oligarhul Vlad Plahotniuc) au căutat să proiecteze această imagine de om puternic, iar acest lucru este valabil și pentru actualul președinte, Igor Dodon (care, însă, nu a reușit să fie prea convingător). Admirația exprimată pentru Vladimir Putin de o parte a populației și clasei politice trebuie văzută, parțial, în aceeași cheie.
O perioadă extrem de complicată în istoria post-independență a Republicii Moldova a fost cea a anilor ’90, în principal sfârșitul acestora, marcată de criză economică și o explozie a infracționalității; de altfel, succesul Partidului Comuniștilor, din care provin și actualul președinte, Igor Dodon, și membri marcanți ai Partidului Socialiștilor (care a preluat, practic, cea mai mare parte a electoratului comuniștilor) a fost dat de imaginea de om-forte a lui Vladimir Voronin, fost general de miliție, și de capacitatea formațiunii de a aduce stabilitate. Haosul anilor ’90 a rămas o sperietoare pentru o parte din electorat, care își dorește să evite cu orice preț o revenire la acele vremuri.
Nu în ultimul rând, Republica Moldova continuă să fie fracționată între cei care doresc o mai mare apropiere de Rusia, moldoveniști, etnici-ruși, nostalgici ai perioadei comuniste și pro-europeni/democrații liberale/pro-români; în acest context, tezele moldoveniste de sorginte sovietică încă reprezintă un instrument puternic de mobilizare a electoratului.
OBIECTIVE: Sensibilizarea publicului care își dorește stablitate și rezonează la teme anti-corupție; mobilizarea electoratului moldovenist/pro-rus/sovieto-nostalgic; (indirect) reinterpretarea istoriei și a temelor politice actuale pe un calapod predefinit al unor teze istorice sovietice.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA/SUNT FALSE NARAȚIUNILE:
În fapt, rezultatele sondajul arată cele trei preocupări constante și omniprezente ale cetățenilor din R. Moldova: sărăcia, corupția și lipsa locurilor de muncă (subdezvoltarea). Toate subsumate fenomenului general de corupție.
Se ia astfel un studiu sociologic și se să reinterpretează într-o cheie istorică statalistă de sorginte sovietică.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Preocuparea pentru fenomenul corupției este reală pentru o bună parte a populației; un politician văzut drept puternic, capabil să guverneze cu o mână forte pentru a aduce ordinea poate fi o opțiune atractivă pentru o populație obosită de o clasă politică ce a aruncat Republica Moldova într-o adevărată paralizie în ceea ce privește reforma instituțională și dezvoltarea economică.
CUI ÎI SERVEȘTE NARAȚIUNEA/SERVESC NARAȚIUNILE: În cazul de față, se încearcă subliminal înlocuirea figurii lui Vlad Țepeș cu cea a președintelui Igor Dodon care candidează pentru un nou mandat prezidențial.
Sincronizarea temporală cu sondajul IRI în care îl dă perdant pe Dodon, indică faptul că narațiunea servește intereselor lui Dodon și ale PSRM.
Se consolidează opinia segmentului electoral statalist, dar și al bărbăților cu atitudini misogine, și intolererante (în top nu este prezentă nicio femeie, iar principalul pericol pentru Igor Dodon îl reprezintă lidera PAS, Maia Sandu).
REACȚII OFICIALE: Deputatul PAS, Mihai Popșoi, a reacționat pe pagina sa de Facebook și a criticat sondajele făcute, în opinia sa, la comanda președintelui Igor Dodon.
NOTĂ DE CULOARE: În sondajul Asociației Sociologilor și Demografilor, z` Cotovschi a fost fondator, în stânga Nistrului, al Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldovenești (RASSM), vârf de lance pentru revendicările sovietice ale teritoriului dintre Nistru și Prut. Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, din componența URSS, a fost practic succesor al RASSM, iar Republica Moldova este succesor al RSSM. O statuie ecvestră a lui Grigori Cotovschi se află în centrul Chișinăului și atât fostul președinte, Vladimir Voronin, cât și actualul șef al statului, Igor Dodon, și-au exprimat admirația pentru revoluționarul-bandit.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
Probabil nici cei mai optimiști suporteri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu își închipuiau că vor obține o victorie atât de categorică în alegerile parlamentare anticipate. PAS nu s-a confruntat doar cu forțele de stânga, reprezentate de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ci și cu Rusia, care a încercat să le dea o mână de ajutor acestora. Victoria din alegeri este, însă, doar începutul: adevăratele provocări pentru PAS abia acum încep.
FAKE NEWS: Dreapta a cumpărat voturi în diasporă
Presupuse fraude electorale, inclusiv mituirea alegătorilor, au fost printre principalele subiecte de presă în Republica Moldova în ziua alegerilor. În timp ce instituțiile de presă apropiate partidelor pro-europene au scos la iveală presupuse cazuri de mituire a alegătorilor din stânga Nistrului, presa pro-socialistă a pus accentul pe încălcări la secțiile din afara țării. Unul din principalele „argumente” despre coruperea alegătorilor din diaspora a fost o scurtă înregistrare video filmată de o tânără la secția de votare din Frankfurt, Germania, în care se aude vocea câtorva persoane care spun ceva de 50 de euro și râd. Un număr mare de instituții de presă afiliate socialiștilor au publicat știri din această înregistrare, sugerând că aceasta este o dovadă a mituirii votanților. Autoarea acesteia a precizat însă ulterior că a fost vorba doar de o glumă, iar instituțiile de presă au făcut interpretări eronate.
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 5: Radio Erevan
Dezinformările, tentativele de manipulare a electoratului și narațiunile false au continuat să curgă în același ritm ca și până acum. Maia Sandu, PAS și Occidentul au fost, din nou, țintele predilecte ale dezinformărilor și narațiunilor false; și tot ca și în restul campaniei, autorii de fake news au arătat o oarecare lipsă de imaginație și au recurs la variațiuni ale narațiunilor folosite deja, atât acum, cât și în campanii precedente.
Donații
Veridica.md
