Demagog - Buletin de Chișinău (2020)

„Maia Sandu va concedia oameni prin închiderea școlilor și reforma administrativă”

chicu
Fals
Adevărat

Daruieste Viata

Narațiunea privind închiderea școlilor este distorsionată și scoasă din contextul general al reducerii numărului unităților de învățământ în ultimele decenii. În ceea ce privește reforma administrativă, avem de-a face cu o minciună: Maia Sandu nici măcar nu era în țară în acel moment. În plus, chiar socialiștii sunt cei care și-ar dori o astfel de reformă.

ȘTIRI: „Cine a închis școlile în peste 180 de sate? Maia Sandu! Ce înseamnă acest lucru pentru aceste sate? Lichidarea satelor în Republica Moldova”.

„Maia Sandu și „consilierul” ei actual Ion Sturza, ex-premier, au făcut această reformă” acum 20 de ani, când au fost create județele, dar respectiva structură administrativ-teritorială n-a fost eficientă, revenindu-se ulterior la raioane”, aceste enunțuri și altele de acest gen au fost difuzate pe larg de presa din Republica Moldova, afiliată Partidului Socialiștilor și lui Igor Dodon.

Este vorba de declarațiile acestuia din conferința de presă din 3 noiembrie, la scurt timp după primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, în care a ieșit pe locul doi, fiind surclasat de Maia Sandu.

https://sputnik.md/alegeri_prezidentiale_moldova/20201103/32308034/Igor-Dodon-10-blocuri.html

https://noi.md/md/politica/daca-maia-sandu-va-deveni-presedinte-aceasta-va-continua-sa-inchida-scolile-si-gradinitele-declaratie?page=4

http://www.vedomosti.md/news/dodon-ne-menyajte-golubya-v-rukah-na-soroku-na-zabore

https://aif.md/dodon-likvidacii-rajonov-i-melkih-primarij-ne-dopushhu-video/

Aceleași publicații au dezvoltat subiectul, citând declarațiile lui Igor Dodon făcute la un post de televiziune, considerat a fi parte a holdingului mediatic pe care îl controlează apropiații săi.

„Igor Dodon: Maia Sandu are în plan lichidarea a jumătate din primării, iar prima etapă a început cu închiderea școlilor” au titrat Primul în Moldova și Accent TV.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova a început cu un șir de acuzații și afirmații ale președintelui în exercițiu Igor Dodon la adresa contracandidatei sale, care l-a devansat în turul întâi de scrutin, Maia Sandu. Printre acestea au fost și cele că în timpul mandatului de ministru ar fi închis aproape 200 de școli și ar fi responsabilă de reforma administrativă din 1999, intenționând să lichideze jumătate din primării dacă devine președinte.

Declarațiile lui Igor Dodon au fost citate intens, fără a fi verificate, de presa afiliată, în timp ce datele statistice arată că numărul de școli închise în perioada 2012-2015 este similar cu cel din ultimul deceniu, iar procesul a început cu mult mai înainte și a existat inclusiv în perioada în care Igor Dodon deținea funcția de ministru al Economiei și vicepremier.

Observăm că în această perioadă numărul de școli s-a redus cu 318, sau cu aproape 20%, iar numărul de elevi a scăzut aproape în jumătate – de la 631.000 la 333.000.

Numărul de școli a scăzut practic constant, accentuându-se în ultimul deceniu. În perioada mandatelor de ministru ale Maiei Sandu (2012-2015), au fost închise 73 de școli (și nu aproape 200, sau peste 180, cum afirmă Igor Dodon), adică 24 de școli pe an. Din 2010 până în 2020 numărul instituțiilor școlare s-a redus cu 234, adică, în medie, 23,4 școli pe an.

Numărul lor a continuat să scadă semnificativ de la an la an și pe timpul Guvernului Filip (2016-2019).

O altă narațiune, care de obicei o însoțește pe cea legată de închiderea școlilor din cauza Maiei Sandu, este că profesorii au rămas fără lucru. Republica Moldova duce însă o lipsă acută de cadre didactice, fapt menționat și la începutul acestui an școlar de ministrul Igor Șarov.

Implicarea Maiei Sandu în reforma administrativă din 1999 este o afirmație relativ nouă. În 1998, atunci când a fost votată legea prin care Republica Moldova a trecut de la raioane la județe, Maia Sandu avea 26 de ani și lucra la Oficiul Băncii Mondiale în Moldova. Iar Ion Sturza a devenit premier câteva luni mai târziu după adoptarea legii. Este adevărat că pe timpul mandatului său a fost pusă în aplicare.

Comunicatul misterios

Despre reforma teritorial-administrativă se discută des în ultimul deceniu, inclusiv în contextul depopulării satelor. Iar ultimul oficial care a abordat subiectul a fost premierul Ion Chicu. La 2 iunie Guvernul a difuzat un comunicat despre întrevederea lui Ion Chicu cu echipa German Economic Team  pe subiectul reformei administrației publice locale. „Reforma urmărește obiectivul de a reduce numărul de APL și de a crește esențial eficiența lor. APL vor primi mai multe atribuții, inclusiv în domeniul administrării finanțelor publice”, se menționa în comunicat.

La scurt timp însă, Serviciul de presă al Guvernului a rugat jurnaliștii să nu preia comunicatul „din motiv că acesta este unul eronat”. A doua zi, pe pagina Guvernului a fost plasat altul, în care nu se mai vorbea despre reducerea numărului de APL.

Cotidianul a observat atunci că știrile din acel comunicat au dispărut și de pe site-urile „apropiate puterii”. Totuși se mai puteau vedea „urmele” acestuia.

Aproximativ în aceeași perioadă, premierul Ion Chicu a dedicat și o postare pe pagina sa de Facebook reformei administrativ-teritoriale, care, în opinia sa, este una dintre acțiunile care trebuie realizate urgent și care ar urma să fie similară celei din 1999, criticată de Igor Dodon.  „La Guvern este pregătit Conceptul acestei reforme, iar revenirea în 2023 la o structură administrativ-teritorială rațională (similară celei de pînă în 2003) este absolut imperativă. Speculații de tipul „cetățenii nu vor avea acces la serviciile publice” țin tot de categoria „cipizare” și constituie populism nerușinat”, afirma Ion Chicu. 

OBIECTIV: Să fie prezentată Maia Sandu ca un manager slab și o persoană „fără inimă”, care îndeplinește comenzi venite din afara țării. Să mobilizeze funcționarii locali și profesorii împotriva Maiei Sandu în turul doi. Igor Dodon să fie prezentat ca un politician care nu permite realizarea unor reforme nepopulare.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Datele statistice arată că în timpul mandatelor de ministru al Educației deținute de Maia Sandu nu au fost închise peste 180 de instituții școlare, dar 73. O măsură care a făcut parte dintr-o reformă îndelungată a sistemului educației, cauzată în mare parte de reducerea numărului populației și, respectiv, al elevilor. Potrivit acelorași date statistice, numărul de școli închise anual este același ca media din ultimul deceniu.

Maia Sandu nu poate fi responsabilă de reforma administrativă din 1999, întrucât în acea perioadă ea era funcționar la Oficiul Băncii Mondiale din Moldova. În plus, nu președintele este cel care decide numărul de primării și de funcționari locali, o astfel de reformă ar trebui elaborată de Guvern și votată în Parlament.

SÂMBURE DE ADEVĂR: În timpul mandatului de ministru al Maiei Sandu s-au închis școli, la fel ca până la ea și după.

CUI ÎI SERVEȘTE NARAȚIUNEA/SERVESC NARAȚIUNILE: Lui Igor Dodon, contracandidatul Maiei Sandu în turul doi. Indirect, Moscovei, pentru a alimenta opțiunile anti-europene ale cetățenilor Republicii Moldova.

REACȚII OFICIALE: Partidul Acțiune și Solidaritate a calificat drept falsuri declarațiile lui Igor Dodon, preluate, fără a fi verificate, de unele instituții mass-media. „Dodon a arătat în direct cine a creat toate știrile false din Moldova din ultimii 4 ani și cine este principalul vinovat de instigare la ură în țara noastră”, se arată într-un comentariu al formațiunii publicat pe pagina sa de Facebook.

  • Publicație / Media:
    Sputnik.md
  • Public țintă:
    Alegătorii indeciși, alegătorii de centru-stânga care i-au votat pe Renato Usatîi și Violeta Ivanov în primul tur
  • Amplificare:
    Reformă
  • Afiliere politică:
    Mare
  • Narațiune cheie:
    Maia Sandu este vinovată de închiderea școlilor și reforma administrativă (nepopulară) din 1999 și va continua aceste procese dacă ajunge președinte
Cornel Ciobanu




Cornel Ciobanu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 6 min
  • Maia Sandu este vinovată de închiderea școlilor și reforma administrativă (nepopulară) din 1999 și va continua aceste procese dacă ajunge președinte
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 1: Bătălia celor trei Președinți
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 1: Bătălia celor trei Președinți

Moldova este din nou în campanie electorală, pentru a treia oară în 2 ani. În esență, la fel ca la majoritatea alegerilor care au avut loc de când Republică Moldova și-a obținut independența, și acum este o confruntare între așa-numitul „vector estic” și „vectorul vestic”. Rusia susține fățiș vectorul estic; Occidentul promite finanțări contra reformelor promise de vectorul vestic. Campania electorală, ca mai toate din ultimii ani, este marcată de numeroase fake news și dezinformări, majoritatea lansate din zona stângii și a mass-mediei afiliate socialiștilor ori Kremlinului. Autorii narațiunilor false par a fi, însă, în pană de idei: cele mai multe au fost deja folosite în campaniile electorale care au avut loc începând cu 2016.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
12 Jun 2021
Maia Sandu vrea să îngrădească libertatea presei
Maia Sandu vrea să îngrădească libertatea presei

Maia Sandu ar vrea să îngrădească libertatea presei și libertatea de exprimare, iar platformele de fake news sunt credibile.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
14 Dec 2020
„Rusia, prietenul care la nevoie se cunoaște”
„Rusia, prietenul care la nevoie se cunoaște”

Rusia ajută Republica Moldova oriunde este nevoie – chiar și la deszăpezire în iarna care o să urmeze.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
16 Oct 2020
Moscova nu crede în promisiuni
Moscova nu crede în promisiuni

Guvernările pro-moscovite de la Chișinău promit ajutoare rusești care de multe ori nu se materializează.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
28 Sep 2020