ȘTIRE: Trebuie să înțelegem: nimeni nu va da Moldovei nimic în UE
Materialul acreditează ideea că UE nu i-ar fi oferit beneficii de natură materială Republicii Moldova și nici nu i-ar fi facilitat cadrul pentru dezvoltare.
Este citat un politolog rus, Dmitri Kulikov, specializat în Ucraina, care de fapt a lucrat în ultimii ani pentru media de stat apropiată Kremlinului, de la agenția de știri RIA Novosti și în prezent colaborează postul principal al televiziunii de stat, Rossia 1.
„Trebuie să înțelegem că nimeni din Uniunea Europeană nu va da nimic Moldovei. Dintre toate țările care au intrat în grup în Uniunea Europeană, doar Polonia a beneficiat de asistență reală. Alții nou-veniți nu au primit aproape nimic”, spune el.
Mai mult, acesta spune că Moldova a rezistat tentației de a merge spre UE și că Uniunea Europeană nu caută în partea ei răsăriteană decât forță ieftină de muncă.
https://noi.md/md/societate/declaratie-trebuie-sa-intelegem-nimeni-nu-va-da-moldovei-nimic-in-ue
NARAȚIUNI: 1. UE nu le oferă nimic statelor aspirante din zona răsăriteană a Europei, nici măcar celor membre și că, din punct de vedere material, nu există beneficii. 2. Est-europenii sunt folosiți ca forță de muncă ieftină de către occidentali și îi atrag astfel în țările lor. 3. (indirect) Occidentul caută doar să subjuge statele din Est. 4 (indirect) Modelul democrației liberale și prosperității occidentale este disfuncțional și perimat, viața este mai bună în Rusia.
CONTEXT/ETOS LOCAL:
Încă de la proclamarea independenței, Republica Moldova a pendulat constant între orientarea către România/Occident/democrațiile liberale cu economie de piață și tendința de a privi către Moscova și a se considera ca fiind parte a spațiului post-sovietic și a construcțiilor propuse în cadrul acestuia – CSI, Uniunea Euroasiatică. Un rol important, pentru adepții acestei orientări, îl joacă și nostalgia și mitul unui trecut de aur, prosperă, când “pâinea era 16 copeici și cârnatul două ruble”. Or, în URSS Vestul era inamicul și nimic bun nu putea veni de acolo.
OBIECTIV: Obiectivul este dublu. Pe de o parte, se hrănesc sentimentele anti-europene ale cetățenilor cu viziuni politice filoruse, iar pe altă parte se dorește erodarea încrederii celor din zona „electoratului nehotărât” și cel european.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE:
Cifrele oficiale ale UE arată că R. Moldova a beneficiat de circa un miliard de euro în ultima decadă, conform ambasadorului UE la Chișinău , Peter Michalko (Detalii AICI).
Numai de la semnarea Acordului de Asociere UE- R. Moldova în 2014, în ultimii șase ani, Republica Moldova a beneficiat direct de 626 de milioane de euro. (Detalii AICI)
Mai mult, dreptul de liberă circulație a cetățenilor R. Moldova în UE, coroborat cu cei circa 700.000 de deținători de cetățenie română și implicit simplificarea procedurilor de muncă legală în UE, au contribuit semnificativ la supraviețuirea economiei R. Moldova prin remitențele remise de muncitorii moldoveni înspre R. Moldova.
În privința exporturilor, după embargo-ul economic impus de Rusia, s-a produs o reorientare a exporturilor din CSI spre piețele europene. Astăzi acestea ating valori între 65-70% din total exporturilor R. Moldova.
În ultimii șase ani, UE a realizat peste 1.000 de proiecte în toate raioanele R. Moldova. Acestea s-au desfășurat în sectoarele de interes, precum dezvoltarea economică, agricultură, educație și protecție socială, justiție, reformare instituțională și administrație.
UE a construit și reparat 700 de kilometri de drumuri și a oferit locuitorilor din Chișinău și Bălți troleibuze moderne în valoare de 4,6 milioane de euro. Prin programele de asistență de dezvoltare, circa 15.700 de persoane au acum apă potabilă datorită noilor conducte de apă construite cu sprijinul UE.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Pe lângă fenomenul de „brain drain” și plecare a specialiștilor moldoveni în Occident, există o bună parte a imigrației de cetățeni moldoveni care fac slujbe necalificate, sau de o importanță mai redusă.
Există o oarecare preconcepție a moldovenilor, izvorâtă în special din faptul că singura limbă străină pe care o cunosc este rusă, față de lumea occidentală, acolo unde în special predomină limba engleză, puțin cunoscută în special de forța de muncă necalificată. De aici și o integrare mai dificilă a acestor moldoveni în societățile occidentale.
În ceea ce privește banii donați, s-a dorit în primul rând democratizarea societății și reforma aparatului administrativ, iar investițiile în aceste zone nu au adus întotdeauna beneficii materiale palpabile și care pot fi sesizate de cetățeanul de rând, în special de populația rurală.
CUI ÎI SERVEȘTE NARAȚIUNEA/SERVESC NARAȚIUNILE: Narațiunea este îndreptată către electoratul dur de stânga, cel pro-Kremlin și anti-occidental, precum și spre cel „statalist”, căruia îi este atins orgoliul național.
Narațiunea se propagandei ruse clasice și temelor sale anti-occidentale, iar în plan intern în R. Moldova, partidelor de stânga, cu precădere PSRM.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
Probabil nici cei mai optimiști suporteri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu își închipuiau că vor obține o victorie atât de categorică în alegerile parlamentare anticipate. PAS nu s-a confruntat doar cu forțele de stânga, reprezentate de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ci și cu Rusia, care a încercat să le dea o mână de ajutor acestora. Victoria din alegeri este, însă, doar începutul: adevăratele provocări pentru PAS abia acum încep.
FAKE NEWS: Dreapta a cumpărat voturi în diasporă
Presupuse fraude electorale, inclusiv mituirea alegătorilor, au fost printre principalele subiecte de presă în Republica Moldova în ziua alegerilor. În timp ce instituțiile de presă apropiate partidelor pro-europene au scos la iveală presupuse cazuri de mituire a alegătorilor din stânga Nistrului, presa pro-socialistă a pus accentul pe încălcări la secțiile din afara țării. Unul din principalele „argumente” despre coruperea alegătorilor din diaspora a fost o scurtă înregistrare video filmată de o tânără la secția de votare din Frankfurt, Germania, în care se aude vocea câtorva persoane care spun ceva de 50 de euro și râd. Un număr mare de instituții de presă afiliate socialiștilor au publicat știri din această înregistrare, sugerând că aceasta este o dovadă a mituirii votanților. Autoarea acesteia a precizat însă ulterior că a fost vorba doar de o glumă, iar instituțiile de presă au făcut interpretări eronate.
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 5: Radio Erevan
Dezinformările, tentativele de manipulare a electoratului și narațiunile false au continuat să curgă în același ritm ca și până acum. Maia Sandu, PAS și Occidentul au fost, din nou, țintele predilecte ale dezinformărilor și narațiunilor false; și tot ca și în restul campaniei, autorii de fake news au arătat o oarecare lipsă de imaginație și au recurs la variațiuni ale narațiunilor folosite deja, atât acum, cât și în campanii precedente.
