Donații
Veridica.md
Siria rămâne o țară marcată de conflict și de o criză umanitară profundă, în care se ciocnesc și interese multiple ale unor actori statali și non-statali, potrivit Însărcinatului cu afaceri al UE, Dan Stoenescu*. Într-un interviu acordat TVR și VERIDICA, Dan Stoenescu a explicat că UE, chiar dacă nu recunoaște regimul Assad, discută cu acesta pentru a putea să le ofere asistență sirienilor, dar a vorbit și despre legătura dintre războiul din Siria și cel din Ucraina.
„Siria nu este un loc sigur pentru nimeni în acest moment”
VERIDICA: Să înțelegem mai întâi de ce postul dumneavoastră este unul de însărcinat cu afaceri. Șeful Delegației Uniunii Europene în Siria, cu rezidența în Liban. și nu este un post de ambasador?
DAN STOENESCU: Răspunsul este foarte simplu Uniunea Europeană nu recunoaște regimul lui Bashar al-Assad. De 11 ani ne aflăm într o relație destul de dificilă cu autoritățile de la Damasc și este și normal, pentru că noi nu îl recunoaștem pe Bashar al-Assad ca președinte legitim al Siriei. Politica Uniunii Europene este foarte clară nu normalizării, nu reconstrucției și nu ridicării sancțiunilor până ce nu avem un o tranziție politică credibilă în Siria și din acest motiv nu am fost acreditat ca ambasador pe lângă președintele Bashar al-Assad.
VERIDICA: În România se știe din ce în ce mai puțin despre situația din Siria, care rămâne în continuare una dintre cele mai mari crize umanitare de după cel de-Al Doilea Război Mondial, deși după ce a început războiul în Ucraina, numărul de refugiați din Ucraina îl depășește deja pe cel din Siria. O să dau câteva cifre. Din 2011, de când a început acest război civil, au murit 400 000 de oameni, 100 000 sunt dispăruți, 12 milioane de sirieni sunt strămutați, jumătate externi, jumătate interni. Dacă acum 5 ani aveau loc 200 de atacuri pe zi, astăzi sunt doar 40 pe lună, cu toate acestea, în luna august au murit 91 de civili. Acestea sunt cifrele în acest moment. Ostilitățile continuă în Siria?
DAN STOENESCU: Siria nu este un loc sigur pentru nimeni în acest moment. Desigur, ostilitățile continuă în toată Siria și nu vorbesc aici numai de zonele controlate de autoritățile de la Damasc, dar vorbesc și de nord vestul Siriei, unde avem un regim de factură islamică, Hayat Tahrir al-Sham. Cei care au lucrat cu al-Nusra și Daesh și au un guvern de salvare națională în nord-vest, există și probleme în nord-est, unde autoritățile de la Ankara, Turcia, amenință că atacă zonele kurde și, în plus, există bombardamente aproape săptămânale din partea Israelului în zone din Damasc și Alep asupra unor infrastructuri care sunt strategice pentru interesele Iranului în Siria. Deci nu, Siria nu este un loc sigur sub nicio formă.
VERIDICA: Siria pare foarte departe de România iar Ucraina foarte aproape, dar în acest moment, politica mondială este un domino uriaș. În Siria sunt patru actori globali sau regional implicați, Statele Unite, care din 2014 a început lupta împotriva Statului Islamic, Turcia, care din 2016 luptă împotriva kurzilor din nord, Iranul, care sprijină milițiile șiite prezente în Siria, și Rusia, din 2015. În acest moment, vorbim tot de un război civil în Siria, din 2011, când a început? Sau este mai degrabă un război purtat de aceste puteri prin proxy?
DAN STOENESCU: Eu pot să spun că este și una și alta în acest moment. Eu aș mai adăuga și Israelul la cei numiți de dumneavoastră. Aș adăuga și Iranul și milițiile susținute de Teheran. Și aș mai adăuga și Statul Islamic, care încă funcționează în zone din sudul Siriei și din nord-estul Siriei. Deci în Siria lucrurile nu sunt stabile absolut deloc și nu este în interesul Uniunii Europene această lipsă de stabilitate. Când dumneavoastră spuneați că există o distanță așa mare între Siria și Europa, permiteți-mi să vă contrazic. Sunt doar 200 de kilometri între Larnaca din Cipru și portul Latakia, din Siria.
VERIDICA: Turcia este astăzi o zonă-tampon pentru refugiați. Sunt 3,7 milioane de refugiați in Turcia, o jumătate de milion în Istanbul.
DAN STOENESCU: Așa este și suntem îngrijorați pentru soarta lor, pentru că, din ce în ce mai mult, sirienii din Turcia nu se simt confortabil în Turcia. După cum știți, în anul viitor vor avea loc alegeri și președintele Erdogan și partidul său, AKP, vor candida din nou. Și, din păcate, problema refugiaților este adusă în prim-plan nu numai de partidul său, ci de toată scena politică din Turcia și din ce în ce mai mulți sirieni care se află momentan în Turcia doresc să vină spre noi, spre Uniunea Europeană. Nu cred că suntem în momentul 2015, deja. Dacă vă aduceți aminte, peste 1 milion de sirieni au plecat atunci din Siria, din Liban, din Turcia spre Europa. Au trecut granița foarte ușor prin Grecia, Serbia, Ungaria, spre Germania, Suedia și alte țări din Europa. Însă vedem din ce în ce mai mulți sirieni din Turcia, Liban și din Siria propriu-zisă, care vin spre noi, spre Uniunea Europeană, fie pe cale terestră, fie pe cale maritimă. Acum, migranții nici măcar nu mai opresc în Cipru. Merg direct spre Italia, și pentru noi este este o problemă pe termen lung. Siria trebuie să ne intereseze, pentru că poate să exporte nu numai migrație ilegală, ci și terorism și narcotice. Tocmai din acest motiv este important pentru factorii de decizie din Uniunea Europeană să fie mai implicați în politica noastră comună în ceea ce privește Siria.
VERIDICA: Peste 1 milion de refugiați sirieni au ajuns în Uniunea Europeană în 2015, cei mai mulți în Germania. Anul acesta, în septembrie, două partide de extremă dreapta s-au situat pe pozițiile 1 și 2 la alegerile parlamentare din Italia și în Suedia, tema imigrației fiind principala temă de campanie în acest moment, Turcia este bufferul. Turcia primește bani importanți de la Uniunea Europeană ca să gestioneze această problemă. În același timp, Turcia insistă ca o parte din sirieni să se întoarcă acasă și afirmă că va construi 100 000 de locuințe în nordul Siriei. Turcia exercită o formă de presiune, de șantaj, la adresa Bruxellesului pe această problemă a migranților sirieni cărora le-ar putea permite să plece spre Europa?
DAN STOENESCU: O formă de presiune există, clar. Dumneavoastră ați numit-o șantaj; eu aș numi-o presiune. Desigur, Turcia are interesele proprii și putem să înțelegem la un moment dat interesele Turciei. Turcia este constant atacată din partea de nord a Siriei de către milițiile PKK. Și e normal ca Turcia să dorească să își protejeze propria-i securitate. În același timp, Turcia are interese strategice în regiunea Orientului Mijlociu și în Mediterană, după cum vedeți, acordul cu Libia și tensiunile cu Grecia. Desigur, Turcia este un actor important, un actor cu care noi lucrăm și Uniunea Europeană, contribuabilul european, plătește sume importante guvernului de la Ankara pentru acești refugiați și este important ca noi să continuăm dialogul cu guvernul de la Ankara, să găsim soluții. Ceea ce vreau să subliniez clar este că Siria nu este un loc pentru ca refugiații să se întoarcă în acest moment. Am avut discuții cu Înaltul Comisar pentru Refugiați pe această temă și poziția noastră este destul de clară: pentru ca refugiații să se întoarcă în Siria trebuie să existe un proces politic în care autoritățile de la Damasc să fie implicate într-un mod cu adevărat credibil și, din păcate, noi nu vedem asta. Cu toate acestea, facem presiuni. În calitate de șef al Delegației Uniunii Europene în Siria, cu sediul la Beirut, merg aproape în fiecare săptămână la Damasc. Am discuții cu autoritățile de la Damasc și le explicăm importanța implicării lor într-un proces politic. Desigur, este foarte complicat pentru autoritățile de la Damasc, având în vedere situația la nivel global, situația din Ucraina. După cum știți, există trupe ruse în zonă, în zona controlată de autoritățile de la Damasc.
VERIDICA: Există sirieni în Ucraina care luptă de partea Rusiei.
DAN STOENESCU: Există, dar nu avem date că există foarte mulți. La începutul războiului eram destul de îngrijorați că acest conflict s-ar putea generaliza și mii și mii de sirieni ar putea lupta de partea Rusiei. În Ucraina am văzut ceceni. Este o republică din Federația Rusă. Nu este surprinzător, însă sirieni nu am văzut. Desigur, am atenționat autoritățile de la Damasc că ar fi înțelept ca Siria să nu se implice mai mult decât e cazul în alte conflicte, pentru că situația umanitară este destul de gravă și Siria are alte priorități. Pentru Siria este importantă o recuperare timpurie, construirea unei reziliențe pentru poporul sirian, care suferă foarte mult. Există o problemă gravă cu securitatea alimentară în Siria. Seceta din acest an, desigur, a agravat situația alimentară din Siria. Și peste toate acestea, avem și o epidemie de holeră. Holera, care a fost eradicată în Europa chiar din Evul Mediu, dacă nu mă înșel, a reapărut în Siria și se răspândește, nu numai în zonele controlate de Damasc, dar și în nord-est, în nord-vest și printre refugiații sirieni care vin în Europa. Am fost acum câteva zile la conferința ambasadorilor la Bruxelles, conferința ambasadorilor Uniunii Europene, și am vorbit cu sirieni care se află acum la Bruxelles, din ce în ce mai mulți, care emigrează în Europa, și mi-au spus printre grupurile de migranți sirieni am descoperit cazuri de holeră. Deci situația umanitară este foarte îngrijorătoare și este mai îngrijorătoare decât acum câțiva ani și chiar mai îngrijorătoare decât era și în timpul războiului. Acum, situația securitară, după cum ați menționat și dumneavoastră, este mai calmă, dar, sub nicio formă, ostilitățile nu s-au întrerupt.
„Dialogăm cu autoritățile de la Damasc, pentru că suntem interesați să contribuim la binele poporului sirian”
VERIDICA: Ca să înțelegem mai bine situația: în acest moment vorbim de frontiere înghețate între aceste teritorii controlate de diverse facțiuni. În spatele fiecărei facțiuni, mai mult sau mai puțin, stă unul din acești actori globali sau regionali de care vorbeam. Până la urmă, credeți că un proces de pace va rezolva situația și va readuce Siria în frontierele de dinainte? În acest moment, regimul Assad controlează cam 60 la sută din teritoriul inițial. Procesul de pace dă rezultate? Ultima întâlnire, din iulie, de la Geneva, a fost amânată. Care sunt impedimentele și cine participă la aceste negocieri de pace, atât timp cât Uniunea Europeană nu recunoaște regimul Assad?
DAN STOENESCU: Uniunea Europeană nu recunoaște regimul Assad. Pe bună dreptate însă, noi sprijinim cu fermitate procesul ONU și mandatul emisarului special al ONU, Geir Pedersen. Desigur, există discuții între regim și opoziție în cadrul unui comitet constituțional. Aceste negocieri au loc la Geneva și, din păcate, după cum ați menționat, negocierile s-au întrerupt din cauza Rusiei, care este preocupată de alte probleme. Noi, Uniunea Europeană, sprijinim dialogul politic ca fiind singura soluție a conflictului din Siria. Nu considerăm că soluția militară este cea mai bună metodă de a rezolva problemele din Siria. Tocmai din acest motiv susținem Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate (din 2015, n. red.) și implicarea tuturor actorilor internaționali. Nu putem să avem un proces politic complet în Siria fără să avem toți actorii, inclusiv autoritățile de la Damasc, Statele Unite, care au trupe în nord-estul Siriei, Turcia, chiar Iranul și Rusia, iar emisarul special ONU face toate diligențele necesare. Am avut discuții foarte, foarte bune la Beirut, acum câteva zile, cu emisarul special Geir Pedersen, care a mers la Damasc, și așteptăm răspunsuri din partea regimului de la Damasc. Acum mingea este în curtea autorităților de la Damasc să răspundă printr-o implicare coerentă în acest proces politic. Am să vă dau câteva exemple, care sunt grăitoare. Noi dorim o deschidere a Siriei, un proces politic care să respecte democrația, drepturile omului și un proces politic care să respecte poporul sirian. Autoritățile de la Damasc au făcut niște pași. Spre exemplu, au emis un decret, Decretul numărul 7 din aprilie 2022, prin care oferă o amnistie generală deținuților politici. Până acum, însă, doar 500 de deținuți politici au fost eliberați. Conform datelor organizațiilor care se ocupă cu drepturilor deținuților politici, în Siria sunt peste 100 000. Din păcate, nu știm câți din acești 100 000 de deținuți politici mai sunt încă în viață. Însă regimul de la Damasc trebuie să se implice într-o formă credibilă, să se implementeze acest decret și facem presiuni, facem diligențe pe lângă Damasc pentru ca acest lucru să se întâmple. Este important să se creeze încredere între autoritățile de la Damasc, opoziție și comunitatea internațională. Din păcate, această încredere a dispărut în 11 ani de conflict militar, în care, cum ați spus, 400 000 de oameni au murit, iar peste 1 milion au fost răniți. Și, practic, fiecare familie din Siria are câte o persoană care a murit sau care a fost rănită. 12 milioane de persoane au fost strămutate intern. Din cele 21 de milioane, jumătate și-au părăsit casele.
VERIDICA: Pentru că vorbim de negocieri și de regimul Assad. Acest om, se spune în cancelariile occidentale, ar putea fi judecat pentru crime de război. Acest om își subvenționează regimul din trafic de droguri, de petrol, și altele. Este deja supranumit „Pablo Escobar al Siriei". Presa internațională vorbește de 20 de fabrici care produc amfetamine în zona controlată de regimul Assad și de încă 12 la frontiera cu Liban și Iordania. Mai este acest om un partener de dialog în aceste condiții?
DAN STOENESCU: În momentul acesta, noi nu dialogăm cu președintele Bashar al-Assad. Dialogăm la un nivel destul de jos cu autoritățile de la Damasc, pentru că suntem interesați să contribuim la binele poporului sirian, cu ajutorul Rusiei și Iranului. Bashar al-Assad este în continuare la cârma Siriei, cel puțin al zonei controlate de guvernul de la Damasc, cum a fost și tatăl său, Hafez al-Assad. Suntem, desigur, foarte îngrijorați de acest export constant de droguri, care merge nu numai spre Uniunea Europeană, dar merge și spre țările din Golf. Milioane de pastile au fost interceptate de autoritățile iordaniene la granița dintre Siria și Iordania și suntem îngrijorați că această problemă a drogurilor se poate dezvolta și mai mult. Am fost în anumite zone din Siria și unii farmaciști chiar s-au recalificat și produc droguri, pentru că este mult mai profitabil să produci droguri decât să vinzi medicamente. Tocmai din acest motiv este important ca noi, Uniunea Europeană, să sprijinim reziliența poporului sirian. Trebuie să creăm oportunități pentru sirieni ca să se dezvolte în propria lor țară. Trebuie să avem un dialog mai extins cu toate părțile implicate în conflict și să menținem speranța pentru ei. Din păcate, mult, mult mai mulți sirieni pleacă în acest moment din Siria decât se întorc înapoi în zonele unde, ce-i drept, din punct de vedere securitar, situația s-a ameliorat. Deci este important să avem mai multă recuperare timpurie, să dezvoltăm proiecte în ceea ce privește infrastructura la nivel de reabilitare, la nivelul accesului la apă potabilă și electricitate pentru sirienii de rând.
„Rusia arată din ce în ce mai mult că nu este un actor credibil pe scena internațională, din moment ce negociezi accesul la ajutor umanitar al unor sinistrați”
VERIDICA: Revenim din nou la zona politică, după care ne vom concentra pe partea umanitară. În acest moment, în contextul războiului din Ucraina, tot ce se întâmplă în Siria trebuie să fie pus în relație cu Ucraina. Recent, în iulie, Rusia și-a exprimat dreptul de veto privind prelungirea cu un an a coridorului umanitar care leagă Turcia de provincia Idlib, în nord-vest. Sinistrații din această zonă au primit cel mai important ajutor umanitar de după cel de-al Doilea Război Mondial, peste 56 000 de camioane cu ajutoare. Sunt 4 milioane de sinistrați, 1,7 milioane trăiesc în corturi. Este un mijloc de presiune folosit de Rusia? Se negociază și aceste lucruri, sunt legate situația din Ucraina și cea din Siria?
DAN STOENESCU: Desigur, Rusia arată din ce în ce mai mult că nu este un actor credibil pe scena internațională, din moment ce negociezi accesul la ajutor umanitar al unor sinistrați, a 4 milioane de sinistrați din nord vestul Siriei. Din păcate, noua rezoluție, 2642, votată de Consiliul de Securitate, a permis doar un acces pentru 6 luni pentru ajutoarele umanitare care vin din Turcia spre Siria. Pentru noi este foarte clar, indiferent de poziția Rusiei, poziția noastră, a Uniunii Europene, este clară: nu putem să lăsăm 4 milioane de sinistrați să îndure foamea și frigul. Și tocmai din acest motiv, indiferent de ce se va decide la nivel internațional, noi îi vom sprijini. Cu sau fără voia Rusiei. Ceea ce este important este să menținem această implicare internațională a actorilor umanitari. Desigur, este preferabil să implicăm și Rusia în acest proces, însă este foarte greu să implici un stat care bombardează oameni nevinovați în Ucraina, și nu numai în Ucraina. Practic, în Siria s-a întâmplat același lucru. Chiar comandantul forțelor militare ruse din Ucraina este fostul comandant rus din Siria (gen. Sergei Surovikin, n. red.) și dacă vedeți cum a fost bombardat orașul Alep, cum a fost bombardat orașul Homs, vedeți exact cum s-a comportat Rusia în Siria și vedeți cum se comportă acum în Ucraina. Din păcate, războiul din Siria a dat Rusiei ocazia să redevină un actor internațional după căderea Uniunii Sovietice. Rusia devenise un actor regional, era implicată în Transnistria, era în Osetia de Sud, era în Abhazia. Însă Siria a oferit o platformă Rusiei să redevină un actor internațional. Din păcate, consider că lumea occidentală nu a reacționat cum trebuie când Rusia a ocupat ilegal Crimeea și când Rusia s-a implicat în Siria. Și acum, din păcate, suportăm consecințele.
VERIDICA: Alianța pe care Rusia a făcut-o cu Iranul ar putea reconfigura situația în Siria?
DAN STOENESCU: Nu este o noutate. Rusia și Iranul au fost au fost aliați de facto, nu de jure în Siria, și întotdeauna s-au coordonat. Și nu este numai Iranul, sunt și milițiile șiite libaneze Hezbollah și alte miliții pro-iraniene. Nu consider că este o surpriză pentru nimeni această alianță. Însă, pe termen lung, Rusia și Iranul au interese diferite. Iranul are interese foarte clare, interese care se întind pe o perioadă de zeci, dacă nu sute de ani. Există această semilună șiită care leagă Iranul de Irak, Siria și Liban, toate comunitățile șiite. Și Iranul dorește să forțeze această legătură șiită și chiar are planuri și face chiar colonizări în zone sunnite din Siria. Rusia, pe de altă parte, are interese strategice, continuă să aibă bazele militare din timpul Uniunii Sovietice și dorește să arate că este un actor internațional cu care Occidentul trebuie să discute.
VERIDICA: Rusia și Iranul îl susțin pe Bashar al-Assad. Turcia duce un război împotriva kurzilor din nordul Siriei, dar și unul împotriva lui Assad. Recent, la această conferință, la care au participat președinții celor trei țări (20 iulie 2022, n. red.), Turcia a încercat să obțină acceptul Rusiei și al Iranului pentru o nouă incursiune în nord. Iranul și Rusia s-au opus. Uniunea Europeană a sancționat Turcia pentru războiul pe care îl duce în nordul Siriei, unele țări europene au sistat exportul de armament în Turcia. Presa speculează că acesta a fost unul din motivele pentru care Turcia s-a opus ca Finlanda și Suedia să adere la NATO. Până la urmă, ce vrea Turcia în nordul Siriei?
DAN STOENESCU: Turcia vrea să-și asigure securitatea în nordul Siriei și să lupte împotriva milițiilor PKK, o organizație desemnată teroristă atât de Turcia, cât și de Uniunea Europeană. Turcia dorește să creeze un coridor de securitate de 30 de km. în nordul Siriei. Desigur, pentru noi este important să menținem integritatea și suveranitatea Siriei, iar incursiunile pe teritoriul unui stat suveran nu sunt acceptate, conform legislației internaționale. Turcia are interesele ei proprii și, de asemenea, este important să ținem cont și de alegerile din 2023. Practic, consider că toate aceste discuții sunt importante nu numai din punct de vedere strategic, dar putem să le citim și într-o cheie electorală.
VERIDICA: Să ne întoarcem la oameni. În anii 90, Siria avea o clasă mijlocie mult mai puternică decât Romania, în Siria se trăia mai bine decât în România. Era o țară prosperă. Astăzi, prețurile au crescut de opt ori față de 2011. Salariile funcționarilor sunt de 15 dolari, 13 milioane se confruntă cu insecuritate alimentară, 90% trăiesc în sărăcie. Se vorbește de cea mai gravă criză umanitară din istorie. Lira siriană se vinde la 1% din valoarea de dinainte de războiul civil pe piața neagră. În aceste condiții, Uniunea Europeană este unul dintre cei mai importanți donatori pentru Siria, cu 27 de miliarde de euro, atât pentru cei aflați în Siria, cât și pentru refugiații din Europa și din regiune. Aveți control asupra acestor fonduri, astfel încât banii europeni să nu fie deturnați prin corupție, de regimul Assad?
DAN STOENESCU: Pentru noi este foarte important să finanțăm proiecte care nu au nicio legătură cu regimul Bashar al-Assad. După cum știți, Uniunea Europeană a impus sancțiuni focusate pe membrii regimului Assad. Sunt peste 200 de persoane care sunt sub sancțiunile Uniunii Europene. Desigur, și Statele Unite au impus sancțiuni. Orice proiect care este finanțat de Uniunea Europeană prin Națiunile Unite este foarte bine analizat. Dacă observăm că există orice legătură cu oameni legați de regim, nu finanțăm acest proiect. Desigur, avem și un mecanism de dialog regional cu toate agențiile ONU și avem cu regularitate discuții asupra unor proiecte concrete și ne asigurăm că banii Uniunii Europene, banii contribuabilului european, nu se scurg în buzunarele regimului. Și nu vorbesc aici numai de regimul Bashar al-Assad. Noi avem proiecte și în nord-estul Siriei, unde există Forțele Democratice Siriene. Avem proiecte și în zonele controlate de Hay'at Tahrir al-Sham (Organizația pentru Eliberarea Levantului, n. red.) și ne asigurăm în toate aceste zone că banii nu se scurg în buzunarele unor persoane care sunt apropiate de această entitate. De asemenea, noi sprijinim nu numai agențiile Națiunilor Unite, dar sprijinim și organizații neguvernamentale internaționale cu fonduri în toate aceste zone și este important să acționăm pe mai multe planuri. Înainte de începerea conflictului nu existau foarte multe organizații internaționale neguvernamentale la Damasc, dar acum există, și este important să le sprijinim. Este important să existe o prezență internațională, pentru a face presiune pe regimul de la Damasc, astfel încât acesta să se implice în mod concret într-o tranziție politică.
„Situația din Ucraina este legată de situația din Siria, nu numai din punct de vedere strategic, dar și din punct de vedere al securității alimentare”
VERIDICA: Ce se întâmplă în Iran? Aveți probabil mai multe informații decât are presa de aici. Ce se întâmplă cu protestele de acolo? Care este fondul acestor proteste?
DAN STOENESCU: Desigur, aceste proteste care au început cu moartea Mahsei Amini au fost cele mai mari proteste în Iran de la alegerile din 2008, dacă nu mă înșel. Poporul iranian dorește mai multă libertate. Este o chestiune normală într-o lume globalizată, când iranienii văd că alte în alte țări, în Europa, în Occident, în general, oamenii au dreptul să se exprime liber. Este normal ca ei să își dorească acest lucru și nu mă surprinde. Ceea ce mă dezamăgește este că regimul de la Teheran continuă să răspundă într-un mod foarte dur acestor proteste pentru democrație. Pentru noi este important să susținem poporul iranian, să avem un Iran democratic, care să reprezinte un partener în Orientul Mijlociu. Deocamdată, în acest moment, Iranul nu este un partener de dialog, chiar dacă avem un dialog în ceea ce privește dosarul nuclear iranian. Din păcate, negocierile nu avansează așa cum ne-am dori noi, însă presiunile continuă.
VERIDICA: Are Rusia alte interese, inclusiv în rezolvarea acestui dosar?
DAN STOENESCU: Nu aș lega totul de Rusia. Rusia și Iranul au interese comune, dar au și interese proprii. Aici, în mod în mod clar sunt interesele proprii ale Iranului.
VERIDICA: Israelul a stat până acum departe de războiul din Ucraina, dar după ce a avut loc acest summit și Rusia a reconfirmat o alianță mai strânsă cu Iranul, pare că Israelul își reconsideră poziția față de Ucraina și că i-ar putea furniza armament. Mai mult, în ultima perioadă au fost lansate rachete asupra Damascului, asupra aeroportului. Presa israeliană speculează că Israelul ar putea bombarda chiar palatul lui Assad. Cât va conta schimbarea de poziție a Israelului în acest context, în Siria și în Ucraina?
DAN STOENESCU: Israelul are propoziții predictibile în ceea ce privește Siria. Israelul bombardează ținte iraniene în Siria și inclusiv infrastructura siriană; a bombardat în ultima vreme aeroportul din Damasc, a bombardat aeroportul din Alep și multe alte ținte în zona Damascului. Desigur, nu putem să legăm totul de relația cu Rusia, însă, după cum știți, Rusia este un partener de nădejde al autorităților de la Damasc și acum, mai mult, având în vedere că Rusia se implică mai mult în Ucraina, o să o să aibă o influență directă asupra relației cu Israelul. Anumite echipamente militare care ar fi putut sprijini autoritățile de la Damasc în a contracara bombardamentele israeliene au fost mutate în Ucraina. Asta spune presa internațională. Ceea ce ar permite Israelului să își continue campania de a își proteja interesele. Israelul are interese strategice și dorește să evite ca orașele și satele israeliene să fie bombardate de către actorii non-statali sau legați de anumite state pe granița cu Siria. Și nu este surprinzător că face acest lucru pentru a-și proteja propriile interese și interesele de securitate ale cetățenilor săi.
VERIDICA: La final, vă propun să revenim asupra Ucrainei. Va influența situația din Ucraina pe cea din Siria?
DAN STOENESCU: Situația din Ucraina este legată de situația din Siria, nu numai din punct de vedere strategic, dar și din punct de vedere al securității alimentare. Majoritatea grânelor care asigurau alimentația populației siriene veneau din Rusia, din Ucraina, în special din Ucraina. Acum nu se mai întâmplă acest lucru. Desigur, prețul cerealelor a crescut la nivel mondial. Peste 14,6 milioane de sirieni au probleme cu procurarea surselor necesare de hrană și este un fapt îngrijorător. Tocmai din acest motiv, situația din Ucraina afectează și Siria.
*Dan Stoenescu este Însărcinatul cu afaceri al Uniunii Europene în Siria. Înainte de acest mandat a fost ambasador al României în Tunisia și ministru delegat pentru relațiile cu Românii de pretutindeni. Experiența sa diplomatică include America Latină, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. A fost, totodată, președintele rețelei de institute culturale naționale în Liban.
