Partidele politice din România nu au reușit să-și contureze bine un program sau o strategie pentru a face politică și în Republica Moldova, dar sunt interesate de voturile de acolo, în condițiile în care se estimează că un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români în acte, ceea ce reprezintă un bazin electoral semnificativ. Patru partide parlamentare de la București se bat, în prezent, pentru voturile basarabenilor: PSD, PNL, USR și AUR. Veridica a vrut să afle cum se poziționează aceste partide înaintea alegerilor locale din 2023 din Republica Moldova, dar mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024 din România.
Miza electorală a Republicii Moldova
Analistul politic de la București, Costin Ciobanu, crede că există trei teme mari abordate de politicienii români, atunci când vine vorba despre Republica Moldova.
„În condițiile în care peste un milion de moldoveni au și cetățenia română, [electoratul din] Republica Moldova este o sursă legitimă [de voturi] pentru partidele din România și este normal să încerce să țintească și să comunice cu acest electorat, mai ales dacă ne aducem aminte ce s-a întâmplat în 2009 în alegerile prezidențiale din România, atunci când voturile din diaspora au schimbat rezultatul voturilor din țară”, spune Costin Ciobanu, care amintește că la alegerile parlamentare din 2020, din România, circa 38000 de voturi au venit din Republica Moldova, iar dintre acestea 38% au mers la PNL și 34%, la PMP.
El a adăugat că a doua temă care apare periodic în dezbaterea din România este despre unirea celor două state. „Aici avem două partide care susțin explicit această teză – PMP și AUR. Însă subiectul este mai degrabă unul secundar. La începutul acestui an, un sondaj INSCOP din ianuarie 2022 arăta că 74,5% dintre români susțineau unirea cu Moldova”, explică Ciobanu.
Expertul precizează că totuși, după izbucnirea războiului din Ucraina, în martie 2022, un sondaj Avangard arăta că doar 11% dintre români vor unirea cu Republica Moldova și 42% considerau că nu este momentul. „Deci, este un element de context important în privința unirii”, concluzionează el.
În opinia lui Ciobanu, a treia temă, care dirijează relația dintre cele două capitale acum, este sprijinul pentru integrarea europeană. „Aici există unitate la vârf din partea principalele partide – PSD, PNL, USR – care au îmbrățișat acest discurs privind Uniunea Europeană și cum România poate susține acest parcurs al Republicii Moldova”, explică analistul politic.
Prietenii PSD la Chișinău: un fost corespondent sovietic, oligarhul Plahotniuc, primarul pro-rus al Chișinăului
Poate cele mai vechi legături între partidele din România și cele din Republica Moldova există de pe vremea când PSD și Partidul Democrat (PD) semnau, în 2006, un acord de colaborare. Artizanii erau Ion Iliescu și Dumitru Diacov, doi foști actori ai Revoluției din 1989, unul în calitate de lider „emanat”, iar celălalt de corespondent la București al agenției de știri sovietice TASS.
Au urmat apoi lideri ai PSD care au întreținut această relație, iar în ultimul deceniu s-au evidențiat Victor Ponta și Liviu Dragnea, ambii în relații bune cu oligarhul acum fugar Vladimir Plahotniuc, care a condus de facto PD-ul de la Chișinău între 2009-2019.
Fuga lui Plahotniuc a lăsat PD-ul la o cotă infimă, iar PSD-ul din România încearcă acum să-l resusciteze în virtutea unei rebranduiri ca formațiune veritabilă social-democrată de tip european. Ceea de pe hârtie a fost și pe vremea lui Plahotniuc.
Pe 20 noiembrie, Partidul Democrat de la Chișinău s-a transformat în Partidul Social Democrat European (PSDE), iar în fruntea sa a fost pus Ion Sula, fost apropiat al ex-premierului Vlad Filat, trecut ulterior în tabăra adversarului său, Vlad Plahotniuc.
„Republica Moldova are nevoie de social-democraţi. Republica Moldova are nevoie de un partid social-democrat proeuropean şi, din câte ştiu eu, e aici şi domnul prim-ministru din 2009, dumneavoastră aţi fost primii care aţi declanşat parcursul european al Republicii Moldova.
Ciolacu a explicat apoi în termeni fotbalistici că acolo „unde este linişte în vestiar, acolo unde colegii au înţeles momentul dificil prin care trece şi România, şi Republica Moldova, există performanţă, respect şi, nu în ultimul rând, sentimentul datoriei împlinite.”
A doua zi, pe 21 noiembrie, Ciolacu l-a vizitat pe primarul prorus al Chișinău, Ion Ceban, care încearcă la rândul său să se rebranduiască într-un pro-european moderat, dar care păstrează relații adânci cu Moscova. Ceban se află de mai mulți ani într-o campanie de spălare a imaginii sale în România, de acolo de unde obține importante fonduri, în special din zona primarilor PSD.
Întrevederea Ciolacu-Ceban a avut loc după ce Trezoreria SUA l-a desemnat pe Ion Ceban, la finele lunii trecute, ca făcând parte din rețeaua de influență rusească care în prezent lucrează la destabilizarea situației din Republica Moldova cu scopul final de a răsturna guvernul pro-european.
Pe lângă acești parteneri, PSD mai are la Chișinău și o filială, condusă de Iurie Ciocan, fost șef al Comisiei Electorale Centrale (CEC) atât pe vremea lui Vlad Filat, cât și apoi a lui Plahotniuc, demisionar după venirea la puterea a PAS în iunie 2019.
„Filiala PSD Moldova există de peste 10 ani. Filiala este prevăzută și în statutul PSD și este prevăzută separat de capitolul diaspora. Eu personal am viziuni politice pro-unire și promovez aceste idealuri, dar asta nu înseamnă că PSD duce o politică pro-unire. Aș vrea să fac distincția asta”, a declarat Ciocan pentru Veridica.
El a mai spus că interesul PSD-ului este în primul rând de a comunica cu cetățenii români din Republica Moldova, circa un milion.
„Este evident că orice partid politic, din moment ce se organizează alegeri ale statului român pe teritoriul Republicii Moldova, este interesat să obțină aici și niște voturi. În trecut am avut 30 de secții de votare aprobate pentru cetățenii români cu domiciliul în Republica Moldova […] Asta nu înseamnă că cei peste 30.000 de alegători vor vota PSD, dar este important să avem o voce mai puternică a românilor din Republica Moldova expusă prin vot în ziua alegerilor.”
Ciocan a explicat că misiunea sa este să ducă o activitate de informare. „Nu fac campanie, deoarece nu este perioada, dar informez despre România, despre activitatea guvernamentală din România, despre activitatea PSD în guvern și în teritoriu”, a precizat el.
Cât despre rolul PSD Moldova, acesta e de a pregăti opinia publică, și mai ales cetățenii români din Republica Moldova, pentru alegerile parlamentare și prezidențiale care vor avea loc în România în 2024.
„La Chișinău nu avem prea prezentă presa din România. Dacă pornim televizorul, vedem Pro TV Chișinău și un studio al TVR Moldova. În rest, toate televiziunile vin cu retransmisii ale „content”-ului din București, care din păcate nu are foarte mare priză în Republica Moldova. Deoarece este rupt de contextul local. Eu încerc prin mijloacele pe care le am să umplu golul acesta informațional”, a mai spus Iurie Ciocan. ACesta a explicat și relația dintre PSD România și noul PSDE în frunte cu Ion Sula. „Între ex-Partidul Democrat și PSD din România există acorduri de colaborare politică semnate încă din perioada conducerii celor două partide de către Dumitru Diacov și Ion Iliescu. De atunci, aceste acorduri au fost reînnoite periodic [...] Acordul prevede colaborare politică, suport informațional, consultarea pozițiilor la nivel internațional. PSD Moldova are o agendă proprie, iar Partidul Social Democrat European (PSDE) are propria agenda și ei sunt ancorați în lupta politică din Republica Moldova cu scopuri proprii”..
PNL Moldova: parteneriate perdante, dar rezultate bune
PNL are o filială în Republica Moldova de prin 2015. Din 2017, aceasta este condusă de Adrian Dupu, în prezent secretar de stat în Departamentul pentru relaţia cu Republica Moldova din cadrul guvernului României.
Chiar dacă nu este foate vizibil în spațiul public din Republica Moldova, Dupu a declarat pentru Veridica că activitatea PNL Moldova este una consistentă și că ar avea circa 300 de membri. O parte dintre aceștia sunt foști membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), de factură pro-europeană, condus de fostul premier Vlad Filat, condamnat pentru fapte de corupție.
„Faptul că USR a luat un deputat din Republica Moldova și l-a pus în partidul lor, asta nu e activitate. PSD-ul are un partener mai vechi – PD, care acum s-a redenumit în PSDE. PNL are organizație în Republica Moldova, ca parte a PNL România, unde avem peste 300 de membri înscriși prin adeziune, cetățeni români din Republica Moldova”, a explicat Dupu pentru Veridica.
El a mai afirmat că PNL colaborează în Republica Moldova cu partidele care fac parte din Partidul Popular European (PPE). De altfel, PNL a mizat pe o relația mai intensă cu Partidul Platforma Dreptate și Adevăr (PPDA), condus în trecut de Andrei Năstase, care la ultimele alegeri anticipate parlamentare din 11 iulie 2021 a obținut scorul de 2,33% din voturi, nici măcar jumătate din pragul electoral de intrare în Parlament de 5%.
„Dar noi avem membrii noștri de partid care sunt activi. Și asta s-a făcut la ultimele trei rânduri de alegeri, când PNL a câștigat alegerile europarlamentare, prezidențialele cu Klaus Iohannis care a luat și cel mai mare procent, dar și cel mai mare număr de voturi din istorie din Republica Moldova, iar la ultimele alegeri parlamentare PNL a fost pe primul loc. Am reușit acest lucru prin membrii noștri de acolo. Tot ce am promis, am și făcut. PNL a livrat și asta se vede foarte bine”, a declarat secretarul de stat.
Dupu a mai spus că guvernele conduse de premierii PNL și președintele Klaus Iohannis, care a fost candidatul acestui partid, susțin Republica Moldova.
„Ei au fost la Chișinău. PNL merge mai mult pe fapte și pe lucruri concrete. În august, anul acesta, am avut o întâlnire mare cu membrii PNL Republica Moldova și avem ședințe regulate de birou. Avem o organizație activă, oamenii vin și se înscriu în partid”, a precizat liderul PNL Moldova.
USR mută peste Prut și se aliază cu PAS
PNL nu a reușit un parteneriat cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus până la preluarea mandatului prezidențial de către Maia Sandu. PAS a văzut întotdeauna un model mai apropiat de USR din România, mai ales în zona de reformă a justiției și luptă anti-corupție, iar USR a cochetat la nivel de lideri cu partidul de guvernământ de la Chișinău, care are o majoritatea în Parlament de 63 din 101 mandate.
Astfel, pe 18 noiembrie, într-o conferință la București, preşedintele Comisiei de apărare, securitate și ordine publică din Parlamentul de la Chișinău, deputatul PAS Lilian Carp, a anunțat că va activa și în USR. „Legea nu interzice acest lucru. Pe teritoriul Republicii Moldova sunt membru PAS. Pe teritoriul hotarului României mari sunt membru USR", a declarat Lilian Carp.
Acesta a afirmat că obiectivul noii mișcări politice este de a reprezenta mai bine USR în Republica Moldova. Lilian Carp este recunoscut ca un bun organizator, unul dintre cei mai buni pe acest segment din PAS, cu vastă experiență organizatorică în Primăria Chișinău. De altfel, numele lui Carp figurează și pe o listă scurtă a PAS pentru potențial adversari ai primarului prorus, Ion Ceban, la alegerile pentru Primăria Chișinău de anul viitor.
„Ne dorim să avem o prezenţă în care să demonstrăm că trebuie deschise mai multe secţii de votare în Republica Moldova, pentru că prezenţa la vot a fost de 60.000 de români din Republica Moldova. (...) Sunt peste un milion de cetăţeni care au cetăţenie dublă şi acesta este obiectivul - să îi implicăm cât mai mult în viaţa politică din România şi prin votul lor să poată avea o voce despre problemele cu care se confruntă", a afirmat Lilian Carp.
El a mai vorbit și despre reformele din domeniul Justiţiei şi relaţiile comerciale dintre Republica Moldova şi România și despre faptul că politicul pe ambele maluri ale Prutului se influenţează reciproc.
„Republica Moldova înlocuieşte acele relaţii sau lanţuri de aprovizionare cu energie din Federaţia Rusă, cu ceea ce este din România, iar pentru a avea acea securitate energetică [trebuie ca în viitorul apropiat să construim liniile] de înaltă tensiune care trebuie să lege România de Republica Moldova”, a explicat Carp.
Pentru USR, anul acesta a reprezentat prima prezență la nivel de președinte de partid la Chișinău. În septembrie 2022, președintele USR, Cătălin Drulă, a venit în premieră la Chișinău, dar a fost primit rapid de către președintele Maia Sandu. De la pecetluirea unui relații pe linie de partid nu au trecut decât două luni.
În prezent, filiala USR de la Chișinău numără circa 20 de membri, dar Drulă a promis că ea va crește organic în timp.
„Am urmărit în această toamnă subiectul asistenţei româneşti pentru Republica Moldova. Cred că statul român a reacţionat târziu, în ciuda numeroaselor promisiuni făcute de preşedintele Iohannis, de premierul Ciucă de-a lungul timpului şi, atunci când s-a mişcat, a făcut-o doar la presiune publică şi politică", a declarat Drulă, care militează pentru o interconectare energetică rapidă între Româia și Republica Moldova.
AUR, mai pro-european peste Prut decât la București
Al patrulea partid din România care își dorește să fie un actor pe scena politică din Republica Moldova este Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), acolo unde liderii de la București au integrat oameni politici de la Chișinău.
„Noi avem deja o rețea aici în Republica Moldova. Partidul nu a fost înființat de la zero. A fost preluat un partid, după care el a fuzionat cu fostul partid condus de mine, astfel că există o amprentă și o rețea de oameni. În acest sens, nu avem niciun fel de probleme. Dar legat de partidele românești din Republica Moldova, noi suntem deosebiți, nu există niciun partid care ar putea fi comparat cu AUR, pentru că membrii fondatori și conducerea AUR de la Chișinău sunt și în conducerea AUR din România”, a declarat pentru Veridica vicepreședintele AUR, Valeriu Munteanu.
Valeriu Munteanu a fost unul dintre fruntașii Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu, care a militat pentru unire, dar și intrarea Republicii Moldova în UE și în NATO.
El a mai spus că ce este diferit la AUR Moldova este caracterul partidului și anume că are un program și o agendă care sunt întotdeauna coordonate cu Bucureștiul.
„Marele scriitor Nicolae Dabija zicea că coada nu dă din câine, ci câinele dă din coadă. Noi am încercat în ultimii 30 de ani să venim cu soluții pentru unirea Basarabiei cu România de la Chișinău spre București și am văzut că a fost un proces dificil, chiar eșuat. Acum încercăm să sincronizăm aceste procese și încercăm ca toate demersurile AUR la nivelul României să treacă Prutul”, a mai adăugat el.
Munteanu a respins faptul că AUR ar promova agenda Moscovei și una anti-europeană.
„Fără argumente, nouă ni se incriminează faptul că am fi pro-ruși, anti-NATO și UE, antisemiți. Toate aceste patru „păcate capitale” care ni se impută sunt niște scorniri. Suntem anti-ruși vehement, nu suntem antisemiți și am demonstrat acest lucru când la o conferință mare internațională au participat și reprezentanții Partidului Likud, cu care avem o colaborare. În ceea ce privește UE și NATO, noi am declarat și am statuat în documentele noastre programatice că suntem pro-NATO și pro-UE. Dar în cadrul acestor structuri, noi trebuie să ne redefinim locul și rolul, cel puțin așa cum o face astăzi Polonia”, a concluzionat vice-președintele AUR.
Cu toate acestea, AUR România a exprimat deseori poziții anti-europene, suveraniste, anti-NATO, ceea ce ridicat multe semne de întrebare pe sincronizarea temelor politice cu agenda propagandei ruse.
Necesitatea unui „pact Snagov” pentru Republica Moldova
Varietatea de strategii aplicate în Republica Moldova de către partidele românești nu concordă cu atitudinea mai mult sau mai puțin similară a celor de la București. Între partidele de la București nu există un „Acord de la Snagov” și o strategie coordonată pe activitatea în Republica Moldova, ci fiecare partid acționează pe cont propriu mai mult sau mai puțin conjunctural.
Expertul Costin Ciobanu este de părere că este nevoie de agendă mai concretă, iar războiul din Ucraina aduce cumva în prim plan tema securității Republicii Moldova și cum se poziționează România în acest sens, mai ales dacă s-ar escalada situația actuală.
„Și aici nu am avut prea multe detalii din partea liderilor de partide. Cred că războiul aduce în prim plan cum putem să creștem securitatea energetică, cum se poate consolida direcția pro-europeană mai ales văzând protestele, și cum se alimentează de la Chișinău din partea unor forțe care nu sunt în mod cert aliniate cu interesul de politică externă în Republica Moldova”, a spus el.
Analistul mai crede că există politicieni din România care încearcă, fără succes, să copieze din comportamentele Maiei Sandu, care are un nivel mai mare de încredere în ochii românilor decât mulți politicieni de la București.
Ceea ce este important însă pentru partidele din România este să nu se amestece și în jocurile interne ale partidelor din Republica Moldova, pentru ca animozitățile interne de la Chișinău să nu se răsfrângă împotriva Bucureștiului.
PSD a făcut deja un pas greșit prin asocierea imagologică cu Ceban. Chiar și această strategie a unor uși întredeschise cu exponenții politici ai Moscovei la Chișinău s-a dovedit mereu falimentară pentru Occident in corpore și pentru România în particular. Fără o coordonare, partidele românești ar putea încurca mai mult viața politică internă în Republica Moldova, decât să poată beneficia fiecare de niște voturi în urma unor calcule electorale.
Dacă formațiunile românești vor alege doar să facă conjunctural politică în Republica Moldova, în special în preajma alegerilor, așa cum fac acum majoritatea dintre ele, atunci astfel de politici nu vor aduce nicio plus valoare. Șansele vor rămâne la fel de mici de a mobiliza mai mult de câteva procente din cei un milion de cetățeni români în acte de peste Prut.
