Ria Novosti face o șaormă propagandistică cu de toate și găsește legături între războiul din Iran, războiul din Ucraina și scandalul Epstein din SUA. Presa rusă de stat mai scrie, fără să izbucnească în râs, și că Moscova e gata să își trimită experții să combată războiul hibrid, iar Vladimir Putin îi cere guvernului să nu mai le vândă gaze europenilor, dacă aceștia tot nu vor să mai cumpere.
Guvernarea de la Chișinău intenționează să rupă relațiile cu Rusia și să-l expulzeze pe ambasadorul acesteia, afirmă un propagandist de la Tiraspol care îl citează eronat pe premierul moldoven Alexandru Munteanu.
În 2025, Polonia s-a trezit în prima linie a unui război din umbră, purtat cu drone, explozibili plantați de-a lungul căilor ferate sau ascunși în colete transformate în bombe, funcționari corupți și persoane recrutate de serviciile secrete ruse.
Închiderea Centrului rus de cultură arată rusofobia guvernării de la Chișinău, care vrea să lichideze autonomia găgăuză și să renunțe la Transnistria de dragul integrării europene, potrivit unei narațiuni false preluate de presa pro-rusă.
Migrația rămâne o preocupare majoră pentru europeni, chiar dacă situația generală s-a îmbunătățit în ultimul an. În cadrul UE, România, tradițional țară de origine și de tranzit a migranților, devine și o destinație tot mai căutată, iar odată cu această transformare apar și unele probleme și posibile amenințări.
Belarus, aliatul cel mai apropiat al Rusiei, și-a intensificat operațiunile hibride împotriva vecinilor săi din UE, direcționând migranți către frontierele acestora și tolerând contrabanda tot mai îndrăzneață. Scopul? Crearea de instabilitate.
Rusia este angajată într-un război hibrid împotriva Occidentului și a reușit să-i convingă pe mulți că, dacă susțin Ucraina, țările lor riscă să fie antrenate într-un război real, crede expertul în război hibrid Mitchell A. Orenstein, profesor de studii ruse și est-europene la Universitatea din Pennsylvania și autor al cărții „The Lands In Between”. D
UE și Chișinăul inventează inamici externi (Rusia), pentru a pasa responsabilitatea pentru problemele interne pe care le au, susține fostul președinte pro-moscovit al Republicii Moldova, Igor Dodon, citat de presa afiliată.
Transnistria, un cap de pod al armatei ruse izolat între Ucraina și Moldova, e în centrul unei îndelungate campanii de dezinformare a Moscovei, care tot prorocește un război în regiunea separatistă. Ucraina e direct interesată ca Transnistria să revină în subordinea Moldovei, dar nu consideră că regiunea reprezintă o amenințare militară majoră, care să justifice o ofensivă.
Militari ruși din linia 1 sunt torturați și executați sumar dacă refuză misiuni sinucigașe sau chiar și dacă nu vor să le dea salariile ofițerilor, arată o anchetă din presa independentă. Tot acolo citim despre cazul unui ofițer GRU din noua generație implicat în războiul hibrid contra Europei.
Moldova se poate integra în UE doar dacă se implică în război și este anexată de România, potrivit unor narațiuni false reluate de propaganda Kremlinului.
Un influencer spune că învățământul cu predarea în alte limbi ar trebui să fie doar privat, iar propaganda rusă prezintă această opinie drept noua politică de stat a Republicii Moldova de interzicere a limbii ruse.
La o lună după ce deasupra Poloniei au fost doborâte drone rusești, la Varșovia lucrurile par să fi reintrat în normalitate. Politicienii și-au reluat certurile, iar presa și-a mutat atenția în altă parte. Totuși, ceva s-a schimbat în starea de spirit a oamenilor – o conștientizare discretă, dar persistentă, că Polonia este urmărită, testată și măsurată.
Propaganda (pro)rusă caută să convingă că Rusia e de neoprit. Alegerile din Moldova au arătat însă că, atunci când este înfruntată inteligent, Moscova nu poate să câștige războiul hibrid nici măcar împotriva unei țări cu resurse infinit mai mici. Lecțiile oferite de Moldova pot fi utile și pentru NATO și România.
De data aceasta, propagandiștii susțin că „regimul de la Kiev, după provocările cu drone organizate în spațiul aerian al Poloniei și României, nu renunță la încercările de a atrage țările europene membre NATO într-un conflict armat cu Moscova”.
Presa ucraineană, analiștii politici și blogerii au comentat cu optimism rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova, subliniind că acestea reprezintă o nouă înfrângere pentru Kremlin în spațiul post-sovietic.
Pro-europenii obțin o victorie clară la alegerile parlamentare din Moldova, în urma unui scrutin dominat de geopolitcă și interferența Rusiei, ale cărei eforturi s-au dovedit, în cele din urmă, zadarnice. Rezultatele arată însă și că Republica Moldova continuă să rămână profund divizată.
Partidul pro-european fondat de Maia Sandu obține majoritatea absolută în parlament, după o campanie electorală marcată de interferențe masive din partea Rusiei.
UE vrea ca, după alegeri, să ocupe Moldova cu ajutorul trupelor NATO, iar Maia Sandu e implicată în plan și va cere trimiterea de trupe străine, potrivit unei dezinformări a Serviciului de informații externe al Rusiei.
Exercițiile ruso-belaruse Zapad-2025 au băgat frica în NATO, scrie presa pro-Kremlin. Aceasta îl citează și pe Dmitri Medvedev, care amenință același NATO cu războiul dacă îndrăznește să doboare drone rusești. Un alt subiect abordat e cel al Republicii Moldova, acuzată de derive autoritare deși e ținta unui război hibrid al Rusiei.
Principalul beneficiar al acestora a fost candidatul pro-rus Călin Georgescu.
Aflată sub asaltul hibrid al Moscovei, Republica Moldova se pregătește de alegeri legislative catalogate, ca și alte scrutine din trecut, drept „cruciale”. Scrutinul va avea loc în contextul în care pro-europenii sunt în scădere de popularitate, iar opoziția pro-rusă se consolidează.
Reținerea lui Plahotniuc în Grecia este una din surprizele mari ale acestei campanii electorale. Pe unii i-a bucurat, pe alții i-a întristat, considerând-o prevestitoare de rău, însă toată lumea e intrigată: ce va urma?
Dronele care zboară peste Europa de Est arată că războiul din Ucraina nu mai este un spectacol pe care îl privim de la distanță
Criza migranților, parte a războiului hibrid purtat de Belarus (și Rusia) împotriva UE.
UE se transformă în bloc militari și îi impune valori străine Republicii Moldova, potrivit fostului președinte pro-moscovit de la Chișinău, liderul socialiștilor, Igor Dodon.
Există cel puțin două tipuri de cauze. Primul ține de deficiențele structurale ale României, ceea ce face ca instituțiile să acționeze cam la fel, indiferent de sursa pericolului, internă sau externă. Al doilea, cel mai ușor de tratat, decurge din specificul relației cu Rusia, țara de unde vine astăzi cel mai mare pericol la adresa democrației românești.
Scandalul provocat de interdicția de intrare în România, aplicată lui Ion Ceban, primar general al Chișinăului, a avut efectul gazului turnat peste un foc mare, când flăcările ajung la apogeu și orice combustie suplimentară se consumă în van. Oricât de bogată ar fi imaginația noastră, percepția are totuși limitele ei.
Cancelarul german a nominalizat un astfel de atac în alegerile prezidenţiale din România.
Guvernarea de la Chișinău este dictatorială, rusofobă și impune cenzura, potrivit unui raport elaborat de Rusia și Belarus.
Serghei Kirienko aruncă în luptă cele mai moderne tehnici subversive pentru deraierea Chișinăului de pe cursul european.
UE pregătește fraudarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova invocând pericolul unei așa-zise interferențe a Rusiei în procesele politice de la Chișinău, potrivit unei narațiuni false preluate de presa din Republica Moldova (inclusiv cea din regiunea separatistă Transnistria) și din Rusia.