Polonia a devenit elevul-model al NATO pe flancul estic. Clasa sa politică pare însă incapabilă să decidă dacă este momentul pentru bilanțuri triumfaliste, pentru calcule electorale sau pentru măsuri mai ferme. Iar acest lucru este îngrijorător.
Recentele atacuri cu drone din Marea Neagră au adus în atenție, în plină campanie electorală, sistemul învechit de securitate al Bulgariei, dar și acuzațiile că premierul Rumen Radev este pro-rus, întrucât a ezitat să critice Moscova pentru atacuri. Cu toate acestea, candidata susținută de Radev, președinta interimară Iliana Iotova, conduce detașat în preferințele electoratului.
Țările europene se înarmează pentru a ataca Rusia, a-i acapara resursele și a-și salva economiile, iar Polonia, Finlanda, Suedia și statele baltice urmăresc să provoace Moscova, mizând pe un conflict care le-ar spori influența internațională, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Orașul estonian de frontieră Narva este considerat unul dintre locurile în care Moscova ar putea încerca să pună NATO la încercare, lansând un atac limitat. La fel ca zonele învecinate, Narva are o populație semnificativă de vorbitori de limbă rusă și reprezintă deja un câmp de luptă între Est și Vest pentru câștigarea „inimilor și minților”.
Presa pro-Kremlin le dedică articole luptătorilor reveniți din Ucraina care au fost împinși în Duma de Stat la ultimele alegeri. Regimul rămâne interesat și de creșterea unei generații lipsite de influența „sorosistă”, termen care include tot ceea ce înseamnă o societate civilă pro-democratică. E reluată și teza inocenței Rusie, care potrivit propagandei nu poartă niciun război hibrid contra Occidentului și a fost sancționată fără a avea vreo vină.
Rusia va intensifica războiul hibrid pentru a intimida Europa și e de așteptat o creștere a numărului de sabotaje, atacuri cibernetice, asasinate și violări ale spațiului aerian, scrie presa independentă rusă. Aceasta analizează și poezia asociată războiului din Ucraina, cu poeți care visează în continuare la strâmtorile Turciei și împărțirea Europei.
Rusia neagă orice implicare în astfel de operaţiuni şi reproșează Danemarcei că lansează acuzații nefondate la adresa sa.
Rușii încearcă să își răspândească dezinformările mascându-le în așa-zise știri care au sigla unor organizații media internationale. Aceeași tehnică a fost folosită și pentru a acuza India că ar fi fost în spatele tentativei de deturnare a unui zbor Dubai – Tel Aviv.
Sunt tot mai multe avertismente că Moscova ar putea lua în calcul atacarea unui stat NATO. Starea economiei și armatei ruse sugerează că, cel puțin momentan, Rusia nu e capabilă să poarte un război convențional cu NATO. Un scenariu mult mai probabil este intensificarea războiului hibrid purtat de ruși contra Occidentului.
Un șir de tatonări rusești de-a lungul flancului estic al NATO testează la limită nervii Varșoviei și sistemul de apărare aeriană al țării, în timp ce Alianța dezbate modalitățile de răspuns.
România e o anexă a Germaniei pentru că, după o tentativă de sabotaj la Leipzig, l-a convocat pentru explicații pe ambasadorul Moscovei de la București, potrivit unei narațiuni false promovate de o publicație online din România și de ambasada rusă la București. Narațiunea se înscrie în teza „coloniei occidentale” și este dublată de o serie de alte teme recurente ale propagandei rusești.
Țările baltice au demonstrat deja independența economică și competitivitatea în calitate de membre ale Uniunii Europene. Ceea ce li se cere acum este să demonstreze că au capacitatea de a rezista atacurilor hibride ale Rusiei.
Anul 2026 a adus o intensificare a agresiunii hibride a Kremlinului împotriva Statelor Baltice. Provocările la adresa politicienilor și a activiștilor civici, valurile de migrație ilegală orchestrată, organizarea de mișcări politice pro-ruse – sunt doar câteva dintre pârghiile folosite de Moscova pentru a destabiliza regiunea baltică.
Țările baltice, care se învecinează cu Rusia, au fost în repetate rânduri ținta unor atacuri hibride din partea vecinului de la est. Incendiul de la o fabrică de armament din Tallinn, care furnizează produse Ucrainei, a readus în atenție această amenințare.
Joi, 20 august, un avion F-16 românesc a distrus o dronă marină încărcată cu explozibil, aflată la câteva sute de metri de lucrările din perimetrul Neptun Deep, la 80 de mile marine est de Constanța. Incidentul arată că cel mai mare proiect energetic al țării de după 1989 este, în același timp, și cel mai expus la riscuri.
Un raport al Serviciul de Cercetare al Congresului arată că amenințările hibride ale Rusiei la adresa României și Bulgariei au crescut în intensitate după i vazia la scară largă a Ucrainei în 2022.
Cel mai loial aliat al Rusiei, Belarusul, participă la operațiuni hibride împotriva Statelor Baltice: redirecționează fluxuri de migranți către granițele acestora, recrutează spioni și promovează narațiunile Kremlinului. Va fi Aleksandr Lukașenko dispus să își angreneze țara într-o operațiune militară rusă în regiune?
Rusia ar putea pregăti o operațiune – hibridă, sub steag fals, sau chiar un atac limitat – împotriva unei țări NATO, pentru a testa răspunsul Alianței. Momentul actual, în care mari puteri occidentale sunt distrase (probleme politice interne, războiul din Iran etc.) ar fi unul prielnic pentru Moscova, iar țintele cele mai probabile sunt considerate Polonia și statele baltice.
Evenimentul va avea loc la Bucureşti, în 15 şi 16 octombrie 2026.
Rusia și Serbia sunt angrenate în operațiuni online similare, iar mesajele lor se amplifică deseori reciproc. Există însă o diferență semnificativă: campania online a Rusiei e o dimensiune a politicii sale imperiale, în timp ce regimul de la Belgrad vizează publicul intern din Serbia.
Ria Novosti face o șaormă propagandistică cu de toate și găsește legături între războiul din Iran, războiul din Ucraina și scandalul Epstein din SUA. Presa rusă de stat mai scrie, fără să izbucnească în râs, și că Moscova e gata să își trimită experții să combată războiul hibrid, iar Vladimir Putin îi cere guvernului să nu mai le vândă gaze europenilor, dacă aceștia tot nu vor să mai cumpere.
Guvernarea de la Chișinău intenționează să rupă relațiile cu Rusia și să-l expulzeze pe ambasadorul acesteia, afirmă un propagandist de la Tiraspol care îl citează eronat pe premierul moldoven Alexandru Munteanu.
În 2025, Polonia s-a trezit în prima linie a unui război din umbră, purtat cu drone, explozibili plantați de-a lungul căilor ferate sau ascunși în colete transformate în bombe, funcționari corupți și persoane recrutate de serviciile secrete ruse.
Închiderea Centrului rus de cultură arată rusofobia guvernării de la Chișinău, care vrea să lichideze autonomia găgăuză și să renunțe la Transnistria de dragul integrării europene, potrivit unei narațiuni false preluate de presa pro-rusă.
Migrația rămâne o preocupare majoră pentru europeni, chiar dacă situația generală s-a îmbunătățit în ultimul an. În cadrul UE, România, tradițional țară de origine și de tranzit a migranților, devine și o destinație tot mai căutată, iar odată cu această transformare apar și unele probleme și posibile amenințări.
Belarus, aliatul cel mai apropiat al Rusiei, și-a intensificat operațiunile hibride împotriva vecinilor săi din UE, direcționând migranți către frontierele acestora și tolerând contrabanda tot mai îndrăzneață. Scopul? Crearea de instabilitate.
Rusia este angajată într-un război hibrid împotriva Occidentului și a reușit să-i convingă pe mulți că, dacă susțin Ucraina, țările lor riscă să fie antrenate într-un război real, crede expertul în război hibrid Mitchell A. Orenstein, profesor de studii ruse și est-europene la Universitatea din Pennsylvania și autor al cărții „The Lands In Between”. D
UE și Chișinăul inventează inamici externi (Rusia), pentru a pasa responsabilitatea pentru problemele interne pe care le au, susține fostul președinte pro-moscovit al Republicii Moldova, Igor Dodon, citat de presa afiliată.
Transnistria, un cap de pod al armatei ruse izolat între Ucraina și Moldova, e în centrul unei îndelungate campanii de dezinformare a Moscovei, care tot prorocește un război în regiunea separatistă. Ucraina e direct interesată ca Transnistria să revină în subordinea Moldovei, dar nu consideră că regiunea reprezintă o amenințare militară majoră, care să justifice o ofensivă.
Militari ruși din linia 1 sunt torturați și executați sumar dacă refuză misiuni sinucigașe sau chiar și dacă nu vor să le dea salariile ofițerilor, arată o anchetă din presa independentă. Tot acolo citim despre cazul unui ofițer GRU din noua generație implicat în războiul hibrid contra Europei.
Moldova se poate integra în UE doar dacă se implică în război și este anexată de România, potrivit unor narațiuni false reluate de propaganda Kremlinului.
Un influencer spune că învățământul cu predarea în alte limbi ar trebui să fie doar privat, iar propaganda rusă prezintă această opinie drept noua politică de stat a Republicii Moldova de interzicere a limbii ruse.