FAKE NEWS: UE șantajează Moldova că, fără un guvern european, îi taie finanțarea

FAKE NEWS: UE șantajează Moldova că, fără un guvern european, îi taie finanțarea
© EPA-EFE/OLIVIER HOSLET   |   Președintele Republicii Moldova Maia Sandu și președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, înaintea unei întâlniri de la Bruxelles, Belgia, 10 decembrie 2024.

UE amenință că, dacă pro-europenii nu câștigă alegerile, Republica Moldova rămâne fără sprijin financiar, scrie presa rusă, care interpretează o declarație a europarlamentarului român, Siegfried Mureșan.

ȘTIRE:  În toamna anului 2025, în Moldova urmează să aibă loc alegeri parlamentare. Toți cei 101 deputați sunt aleși prin sistem proporțional (se votează pentru partide politice) pentru un mandat de 4 ani. Însă, amatorii occidentali de a preda „democrația” tuturor nu pot privi liniștiți apropierea exprimării voinței cetățenilor Moldovei.

Uniunea Europeană va înceta să acorde Chișinăului ajutor financiar dacă, după alegerile parlamentare, la putere nu vor ajunge partide pro-europene. Despre acest lucru a declarat, în cadrul unei emisiuni la Pro TV, românul Siegfried Mureșan, deputat în Parlamentul European din 2014.

„Acești bani sunt pentru cetățenii Moldovei. Ne dorim ca ei să ajungă la oameni din Moldova cât mai repede, iar pentru acest lucru există reguli clare. Atât timp cât la Chișinău există un guvern pro-european care respectă regulile, banii vor ajunge în Moldova, la fel ca și sprijinul anterior. Dar dacă la Chișinău va fi un guvern care nu mai respectă regulile și obligațiile, UE nu va putea oferi acest sprijin, chiar dacă ar dori”,
– a declarat Mureșan.

Făcând o astfel de declarație revoltătoare, membrul Partidului Național Liberal din România, care face parte din Partidul Popular European (cea mai mare forță politică din Parlamentul European), nici măcar nu s-a înroșit. Mai mult, în Occident, cuvintele sale au fost primite cu înțelegere. Dacă vreun politician rus ar fi spus ceva similar, ar fi fost imediat acuzat de amestec în treburile unui alt stat. Astfel, în UE nici măcar nu se mai ascunde faptul că Moldova este supusă unui șantaj.

Trebuie menționat că simplii cetățeni ai Moldovei nu vor pierde absolut nimic din lipsa acestor „cadouri” din partea UE, deoarece acești bani nu ajung la ei, ci la politicienii care promovează interesele europene. Pentru Moldova, este mult mai avantajos să facă comerț cu Rusia, deoarece acest lucru ar contribui cu adevărat la umplerea bugetului de stat și la creșterea nivelului de trai al populației. Occidentul înțelege perfect acest lucru și știe că majoritatea covârșitoare a populației Moldovei nu susține procesele de integrare europeană, motiv pentru care se grăbesc să intervină.

NARAȚIUNI:  1. UE șantajează Republica Moldova și îi impune un guvern pro-european. 2. Asistența financiară UE nu este pentru cetățeni, ci pentru guvernanții loiali Bruxelles-ului. 3. Relațiile comerciale cu Rusia sunt mai benefice pentru economia moldovenească decât cele cu UE. 4. Majoritatea cetățenilor moldoveni sunt împotriva integrării europene.

OBIECTIV: Să discrediteze procesul electoral din Republica Moldova, sugerând că Uniunea Europeană închide ochii la fraudă pentru a menține la putere forțele pro-europene; să alimenteze ideea că Uniunea Europeană șantajează Moldova, condiționând sprijinul financiar de prezența unor guverne pro-europene, și nu de respectarea regulilor democratice; să prezinte Uniunea Europeană ca fiind neinteresată de bunăstarea cetățenilor moldoveni, insinuând că fondurile europene sunt direcționate doar către politicieni loiali Bruxelles-ului; să promoveze ideea că relația economică cu Rusia este mai avantajoasă decât cea cu UE, ignorând embargourile și restricțiile impuse de Moscova asupra produselor moldovenești și ponderea mai mult decât relevantă a comerțului extern cu UE; să creeze impresia că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu doresc aderarea la UE, minimalizând rezultatele sondajelor și ale referendumurilor care indică o susținere majoritară pentru integrarea europeană.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova este în proces de aderare la Uniunea Europeană, care a luat viteză în 2022 când, în contextul invaziei ruse în Ucraina, a depus cererea de aderarea, în aceeași perioadă cu Ucraina și Georgia. În vara anului 2024 au fost deschise negocierile de aderare. La 20 octombrie 2024 a avut loc un referendum privind integrarea europeană, care a trecut la limită, iar ulterior au fost introduse prevederi în acest sens în Constituție. Totuși, unele zone compacte precum Autonomia găgăuză, dar și anumite categorii de populație precum minoritățile vorbitoare de rusă, vulnerabile în fața propagandei ruse, se opun integrării europene. Această opțiune este promovată și de unele formațiuni politice pro-ruse, în primul rând grupurile politice controlate de oligarhul fugar Ilan Șor, dar, chiar dacă mai puțin deschis, și de Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte pro-moscovit, Igor Dodon.

În paralel, presa rusă, dar și cea afiliată pro-rușilor de la Chișinău, distribuie intens un șir de narațiuni îndreptate împotriva Uniunii Europene și a lumii occidentale, în general, a actualei guvernări pro-europene de la Chișinău și de justificare a acțiunilor Moscovei, inclusiv a războiului, pentru a crește euroscepticismul în rândul populației.

Uniunea Europeană este cel mai mare susținător financiar extern al Republicii Moldova, iar în toamna anului 2024 a anunțat cel mai mare pachet de sprijin pentru Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro, care săptămâna trecută a fost majorat la 1,9 miliarde, fiind îmbunătățite și condițiile de acordare a acestuia.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Eurodeputatul Siegfried Mureșan nu a spus că asistența financiară a Uniunii Europene (UE) depinde de prezența unor guverne pro-europene în Republica Moldova. În realitate, Mureșan a subliniat importanța respectării regulilor și angajamentelor asumate de către autoritățile de la Chișinău pentru ca asistența financiară să fie acordată. El a declarat că, atât timp cât există un guvern care respectă regulile, fondurile vor continua să fie alocate. Aceasta indică faptul că accentul este pus pe respectarea normelor și nu pe orientarea politică a guvernului. Așadar, UE nu șantajează Republica Moldova: este decizia Chișinăului dacă are nevoie de bani europeni, respectându-și în schimb angajamentele.

Contrar afirmației că fondurile UE nu ajung la cetățeni, există numeroase programe finanțate de UE care vizează direct îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației din Republica Moldova. Printre proiectele vizate în pachetul de asistență de 1,9 miliarde de euro se numără infrastructura de transport, cum ar fi șoseaua de centură a Chișinăului și poduri transfrontaliere peste râul Prut, dar și îmbunătățiri în domeniul sănătății și educației, cu construirea a două spitale moderne în Bălți și Cahul și a unor școli și grădinițe noi. De asemenea, sprijinul va include dezvoltarea conexiunilor feroviare și extinderea rețelei energetice, precum și finanțarea unor afaceri și crearea de noi locuri de muncă.

La 31 ianuarie, guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană au semnat un acord de finanțare nerambursabilă în valoare de 64 de milioane de euro, o parte din bani fiind alocați pentru indexarea majorării tarifelor la energia electrică în contextul crizei economice.

Și alte pachete de susținere financiară a Republicii Moldova, în valoare de miliarde de euro au fost acordate țării de-a lungul anilor atât pentru sprijin bugetar, cât și pentru proiecte de infrastructură, energie regenerabilă, dezvoltare a afacerilor de care au beneficiat cetățenii Republicii Moldova.

Afirmația că relația economică cu Rusia ar fi mai avantajoasă pentru Republica Moldova nu ține cont de embargourile repetate impuse de Rusia asupra produselor moldovenești. Aceste embargouri au afectat negativ economia țării și au determinat reorientarea exporturilor către alte piețe. Începând cu anul 2014 și până în 2023 exporturile moldovenești în UE au crescut de peste două ori – de la 1,24 de miliarde de dolari, la 2,4 de miliarde în 2024, când au ajuns să reprezinte peste ⅔ din exporturile moldovenești. Pe de altă parte, exporturile în Rusia au scăzut treptat pe parcursul anilor și au ajuns la 117,7 milioane de dolari în 2024, adică 3.3%

La 20 octombrie 2024 în Republica Moldova a fost organizat un referendum constituțional  în urma căruia a fost completat preambulul Constituției cu două paragrafe noi, pentru a reconfirma identitatea europeană a poporului R. Moldova și ireversibilitatea parcursului european, precum și pentru a declara integrarea europeană drept obiectiv strategic al țării. În pofida unei ample campanii de dezinformare și manipulare, lansate de Rusia, referendumul a trecut, chiar dacă la limită, demonstrând că majoritatea populației Republicii Moldova dorește integrarea europeană a țării.

Timp citire: 6 min