Rusia nu se implică în afacerile interne ale Republicii Moldova, afirmă purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Narațiunea e infirmată chiar de acțiunile Moscovei din ultimii 30 de ani.
Rusia e angrenată într-un război hibrid împotriva Republicii Moldova, potrivit ministrului de interne de la Chișinău, Ana Revenco. Într-un interviu acordat Veridica, Revenco a notat și că, deși se află în cea mai dificilă situație de securitate de după războiul din Transnistria, Republica Moldova beneficiază, în paralel, și de atenția Occidentului, care dă semne clare Rusiei despre „liniile roșii” în privința Chișinăului.
Maia Sandu a convocat o manifestație pro-europeană modelată după Marile Adunări Naționale care au culminat, în 1991, cu independența Republicii Moldova. Inițiativa a fost anunțată în contextul în care Moscova și filo-rușii de la Chișinău își intensifică presiunile asupra guvernării pro-europene. E un pariu riscant, care va fi câștigat doar dacă populația se va mobiliza ca în anii '90.
Guvernarea de la Chișinău promovează isteria antirusă, iar armata ucraineană se face vinovată de crime de război, sunt două mesaje transmise de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Aceasta a comentat un discurs al președintelui de la Chișinău, Maia Sandu, în care atrăgea atenția la pericolele și amenințările din partea Rusiei în contextul războiului din Ucraina.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
De la dezinformări răspândite prin presa de propagandă privind iminența unui război în Transnistria, Rusia a trecut la declarații oficiale privind pregătiri ucrainene pentru invadarea regiunii separatiste a Republicii Moldova. Subiectul Transnistriei pare să fie folosit pentru a distrage atenția atât de la planul rus de destabilizare a Moldovei, cât și de la înfrângerile Rusiei în Ucraina. În plus, opoziția pro-rusă de la Chișinău poate fi avantajată de panica indusă de perspectiva unui război.
Guvernarea de la Chișinău impune sancțiuni presei ruse la indicația Occidentului, scrie rubaltic.ru, o sursă media din Rusia, afiliată Kremlinului, blocată recent în Republica Moldova. Aceasta reia narațiuni mai vechi ale propagandei ruse și pro-ruse, apărute pentru a submina eforturile Chișinăului de proteja spațiul informațional de campaniile de dezinformare menite să submineze guvernarea pro-europeană, campanii cu atât mai periculoase pentru securitate în condițiile în care Rusia pare angrenată într-un război hibrid împotriva Republicii Moldova.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Potrivit liderei de la Chișinău, planul rusesc implică unități para-militare din luptători străini, în civil, care ar fi urmat să atace instituții ale statului și să ia ostatici, acțiunile fiind mascate de proteste ale opoziției pro-rusești.
El mai afirmă că republica nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid.
Ultimele evoluții de la Chișinău sugerează că Republica Moldova pare să fi devenit ținta unui război hibrid declanșat de Federația Rusă pentru a da jos actuala putere proeuropeană și a readuce acest stat în sfera de influență a Moscovei. Autoritățile de la Chișinău sunt nevoite să facă față unei crize energetice fără precedent, scumpirilor în lanț la cele mai importante produse și servicii, dar și protestelor organizate de partide în spatele cărora se crede că stau serviciile secrete de la Moscova.
„Istoria se repetă” – a comentat preşedintele belarus Alexandr Lukaşenko, făcând aluzie la invadarea Rusiei de către Napoleon sau de către Germania nazistă. El mai susţine că ţara sa se confruntă cu „un război hibrid”.
Informații ministeriale, economice și științifice sunt mai în siguranță și mai ușor de accesat
Summitul de la Madrid va fi unul dintre cele mai importante de la crearea NATO, în 1949. Va fi elaborat „conceptul strategic” al Alianţei pentru deceniul viitor, descriindu-şi misiunea pe fondul invaziei ruse în Ucraina şi al admiterii de noi membri, precum Finlanda şi Suedia.
Rüdiger von Fritsch mai susţine, într-un interviu pentru „Der Tagesspiegel”, că Putin încearcă să provoace o foamete şi că vrea să destabilizeze Europa prin intermediul unui aflux masiv de refugiaţi.
În ciuda faptului că în ultimii opt ani propaganda rusă a țintit în special Ucraina, Kremlinul nu a uitat de Statele Baltice și Letonia. Pe de-o parte narațiunile au vizat chiar Letonia, pe de altă parte au fost promovate și dezinformările cu privire la Ucraina sau NATO.
Presa pro-Kremlin din Rusia și din republicile autoproclamate din estul Ucrainei a lansat o serie de narațiuni false despre distrugerea infrastructurii civile din Donbass, care ar fi fost înscenată de Kiev pentru a-și „justifica” atacurile asupra rusofonilor.
Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Refuzul definitiv de a oferi garanții că NATO va înceta extinderea spre est, va duce actuala criză internațională într-o fază nouă, scrie Rosbalt.
