La o lună după ce deasupra Poloniei au fost doborâte drone rusești, la Varșovia lucrurile par să fi reintrat în normalitate. Politicienii și-au reluat certurile, iar presa și-a mutat atenția în altă parte. Totuși, ceva s-a schimbat în starea de spirit a oamenilor – o conștientizare discretă, dar persistentă, că Polonia este urmărită, testată și măsurată.
Propaganda (pro)rusă caută să convingă că Rusia e de neoprit. Alegerile din Moldova au arătat însă că, atunci când este înfruntată inteligent, Moscova nu poate să câștige războiul hibrid nici măcar împotriva unei țări cu resurse infinit mai mici. Lecțiile oferite de Moldova pot fi utile și pentru NATO și România.
De data aceasta, propagandiștii susțin că „regimul de la Kiev, după provocările cu drone organizate în spațiul aerian al Poloniei și României, nu renunță la încercările de a atrage țările europene membre NATO într-un conflict armat cu Moscova”.
Presa ucraineană, analiștii politici și blogerii au comentat cu optimism rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova, subliniind că acestea reprezintă o nouă înfrângere pentru Kremlin în spațiul post-sovietic.
Pro-europenii obțin o victorie clară la alegerile parlamentare din Moldova, în urma unui scrutin dominat de geopolitcă și interferența Rusiei, ale cărei eforturi s-au dovedit, în cele din urmă, zadarnice. Rezultatele arată însă și că Republica Moldova continuă să rămână profund divizată.
Partidul pro-european fondat de Maia Sandu obține majoritatea absolută în parlament, după o campanie electorală marcată de interferențe masive din partea Rusiei.
UE vrea ca, după alegeri, să ocupe Moldova cu ajutorul trupelor NATO, iar Maia Sandu e implicată în plan și va cere trimiterea de trupe străine, potrivit unei dezinformări a Serviciului de informații externe al Rusiei.
Exercițiile ruso-belaruse Zapad-2025 au băgat frica în NATO, scrie presa pro-Kremlin. Aceasta îl citează și pe Dmitri Medvedev, care amenință același NATO cu războiul dacă îndrăznește să doboare drone rusești. Un alt subiect abordat e cel al Republicii Moldova, acuzată de derive autoritare deși e ținta unui război hibrid al Rusiei.
Principalul beneficiar al acestora a fost candidatul pro-rus Călin Georgescu.
Aflată sub asaltul hibrid al Moscovei, Republica Moldova se pregătește de alegeri legislative catalogate, ca și alte scrutine din trecut, drept „cruciale”. Scrutinul va avea loc în contextul în care pro-europenii sunt în scădere de popularitate, iar opoziția pro-rusă se consolidează.
Reținerea lui Plahotniuc în Grecia este una din surprizele mari ale acestei campanii electorale. Pe unii i-a bucurat, pe alții i-a întristat, considerând-o prevestitoare de rău, însă toată lumea e intrigată: ce va urma?
Dronele care zboară peste Europa de Est arată că războiul din Ucraina nu mai este un spectacol pe care îl privim de la distanță
Criza migranților, parte a războiului hibrid purtat de Belarus (și Rusia) împotriva UE.
UE se transformă în bloc militari și îi impune valori străine Republicii Moldova, potrivit fostului președinte pro-moscovit de la Chișinău, liderul socialiștilor, Igor Dodon.
Există cel puțin două tipuri de cauze. Primul ține de deficiențele structurale ale României, ceea ce face ca instituțiile să acționeze cam la fel, indiferent de sursa pericolului, internă sau externă. Al doilea, cel mai ușor de tratat, decurge din specificul relației cu Rusia, țara de unde vine astăzi cel mai mare pericol la adresa democrației românești.
Scandalul provocat de interdicția de intrare în România, aplicată lui Ion Ceban, primar general al Chișinăului, a avut efectul gazului turnat peste un foc mare, când flăcările ajung la apogeu și orice combustie suplimentară se consumă în van. Oricât de bogată ar fi imaginația noastră, percepția are totuși limitele ei.
Cancelarul german a nominalizat un astfel de atac în alegerile prezidenţiale din România.
Guvernarea de la Chișinău este dictatorială, rusofobă și impune cenzura, potrivit unui raport elaborat de Rusia și Belarus.
Serghei Kirienko aruncă în luptă cele mai moderne tehnici subversive pentru deraierea Chișinăului de pe cursul european.
UE pregătește fraudarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova invocând pericolul unei așa-zise interferențe a Rusiei în procesele politice de la Chișinău, potrivit unei narațiuni false preluate de presa din Republica Moldova (inclusiv cea din regiunea separatistă Transnistria) și din Rusia.
Încercarea Rusiei de a instala la București un președinte este o mică parte a scenariului pregătit pentru România. Pe termen lung, Moscova vizează „reprogramarea” culturală a românilor – prin dezinformare – astfel încât aceștia să abandoneze Occidentul și să aleagă „lumea rusă”.
Conducerea armatei române va sesiza autoritățile judiciare.
Acesta făcea parte dintr-o rețea de sabotori vizând țări europene, controlată de serviciile secrete ruse.
În Republica Moldova nu există propagandă rusă, iar în UE este impusă cenzura, potrivit unei narațiuni false ce frizează ridicolul și e promovată de ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov.
Atacată hibrid de Rusia, Moldova are nevoie de o relație bună cu România. Câțiva candidați la președinție au însă un discurs suveranist, chiar pro-rus, iar unul e persona non grata în Republica Moldova.
Rusia poartă în Ucraina un război „total”, în care civilii sunt ucraineni și ei ținte, iar tot mai mulți ruși vor să plece pe front pentru bani, scrie presa independentă. Tot acolo, despre cum e afectat Kremlinul de scoaterea lui Marine Le Pen din cursa pentru președinția franceză.
Găgăuzia a rămas fără autonomie, potrivit unei narațiuni false care pleacă de la o hotărâre a Curții Constituționale a Republicii Moldova prin care legislativul găgăuz nu mai poate numi procurorul regiunii.
Pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane, Estonia este marcată și de o criză politică. Extrema dreaptă e singura care pare încântată de noile evoluții.
Spectrul interferențelor străine planează asupra viitoarelor alegeri prezidențiale din Polonia. Se va confrunta Varșovia cu o versiune a scenariului românesc, în care actori ruși au perturbat alegerile? Dar mai important, este Polonia pregătită să reziste atacului?
Administrația Trump suspendă și programul de localizare a copiilor ucraineni răpiți de ruși.
Vorbind despre negocierile privind încetarea războiului ruso-ucrainean, Lavrov a prezentat public o serie întreagă de condiții, printre care se numără și unele absolut fără legătură cu sferele securității și economiei.
