Admise recent în NATO, Finlanda și Suedia sunt din ce în ce mai implicate în eforturile de sporire a securității în regiunea baltică, acolo unde s-a putut observa o serie de acțiuni agresive ale Rusiei, inclusiv acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine. Cu toate acestea, potențialul de cooperare cu statele baltice a fost prea puțin valorificat.
Securizarea infrastructurii submarine, o prioritate de top
Finlanda s-a alăturat NATO pe 4 aprilie 2023, iar Suedia pe 7 martie 2024. Ambele țări își menținuseră statutul de neutralitate vreme de decenii, evitând astfel să-și complice relația cu Rusia. Cu toate acestea, „linia roșie” a fost încălcată pe 24 februarie 2022. Invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a forțat ambele țări să-și regândească politica neutralității.
Statele baltice au salutat imediat decizia celor două țări nordice, deoarece aderarea lor a întărit în mod semnificativ securitatea regională. În cazul în care unul din statele baltice ar fi invadat, aliații NATO ar putea ajunge la ele prin Suedia și Finlanda. Anterior, statele saltice erau conectate la NATO, sau mai exact la Polonia, doar prin așa-zisul coridor Suwalki, o fâșie îngustă de pământ mărginită de o parte de enclava baltică rusă Kaliningrad, iar de cealaltă parte de Belarus. De asemenea, odată cu aderarea Finlandei și Suediei la NATO, capacitatea Rusiei de a prelua controlul asupra Mării Baltice a fost serios diminuată. Atât Finlanda cât și Suedia au forțe armate bine pregătite și echipate, deși de dimensiuni relativ mici. În Finlanda este în vigoare și un program general de mobilizare, ceea ce înseamnă că mulți finlandezi știu să tragă cu arma și sunt pregătiți pentru un eventual război. La rândul ei, Suedia se mândrește cu una dintre cele mai puternice flote navale din regiune.
Sandis Šrāders, cercetător în cadrul Institutului de Afaceri Internaționale din Letonia, subliniază că, chiar înainte de invadarea la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Letonia a cooperat cu statele nordice, de exemplu Suedia, prin semnarea de acorduri de cooperare privind monitorizarea Mării Baltice. Letonia a folosit și continuă să folosească armament produs în Suedia. Un alt expert care a discutat cu „Veridica”, fostul secretar de stat în Ministerul Apărării, Jānis Garisons, este ceva mai rezervat. El admite că de ani de zile se discută despre aprofundarea cooperării în Marea Baltică, însă tăierea recentă a cablului de alimentare finlandez-eston „Estlink 2” ridică semne de întrebare. Liderii statelor baltice și NATO au venit cu o posibilă soluție la Helsinki pe 14 ianuarie. Astfel, Aliații din Marea Baltică vor efectua misiuni de patrulare maritimă pentru a-și monitoriza propria infrastructură. Detaliile rămân însă secrete din motive operaționale și de securitate. Cu toate acestea, experții recunosc faptul că aderarea ambelor țări nordice la NATO aduce cu sine un nivel avansat de cooperare. Monitorizarea infrastructurii din Marea Baltică în cadrul NATO va fi, la rândul ei, mai atent coordonată și astfel mai eficientă. Garisons subliniază că Letonia a cerut în urmă cu câțiva ani altor țări din regiune să colaboreze pentru a proteja infrastructura, deși nu s-a luat nicio decizie. Apărarea trebuie coordonată pentru că o avariere a infrastructurii sau o criză de securitate afectează pe toată lumea, indiferent de apele teritoriale în care se produce incidentul.
Climatul de securitate s-a îmbunătățit, dar e loc de mai bine
Experții sunt de acord că, după aderarea celor două țări nordice la NATO, securitatea regională, inclusiv cea a Letoniei, s-a îmbunătățit. Disponibilitatea tuturor membrilor NATO de la Marea Baltică de a proteja infrastructura regională este un bun exemplu al acestor progrese, dar mai există și altele. De exemplu, aproape 700 de militari ai armatei suedeze vor ajunge în Letonia la mijlocul lunii februarie pentru a se alătura brigăzii multinaționale staționate în Letonia. Suedia va fi a 14-a țară care dislocă trupe pentru operațiunea militară condusă de Canada în Letonia.
Între timp, în mai 2024, în orașul Valmiera din nordul Letoniei, la granița cu Estonia, s-a deschis o fabrică de vehicule militare construită de compania de stat finlandeză „Patria” împreună cu compania norvegiană „Kongsberg Defence & Aerospace AS”. Este cea mai mare fabrică de acest gen construită în Letonia de la restaurarea independenței în 1991, fapt care confirmă implicarea mai profundă a Finlandei în consolidarea infrastructurii de apărare a Letoniei și a întregii regiuni. Garisons consideră că Letonia a învățat și poate continua să învețe de la Finlanda cum să construiască un sistem național de apărare cuprinzător, cu contribuția întregii societăți. Spre deosebire de alte țări europene, Finlanda nu și-a redus structurile de apărare după al Doilea Război Mondial, mai subliniază expertul leton.
Jānis Garisons salută sosirea soldaților suedezi în Letonia. „Este o veste bună, dar întrebarea este: au suedezii suficienți soldați în general? Finlanda [mulțumită programului cuprinzător de apărare] poate mobiliza trupe numeroase într-un interval de timp scurt și chiar mai numeroase într-o perioadă mai lungă de timp. Suedezii dispun de forțe navale și aeriene suficiente, nu și de forțe terestre”, subliniază Garisons.
Totodată, acesta este de părere că desfășurarea soldaților suedezi în Letonia este, de asemenea, în interesul Suediei, deoarece, în caz de război, este de preferat ca suedezii să lupte pe teritoriul Letoniei.
Sandis Šrāders consideră că producția de arme în statele baltice și nordice ar trebui să fie coordonată la nivel regional, nu național, scopul fiind producția, nu vânzarea de armament. Producția de tehnologii de apărare aeriană în Letonia este deosebit de importantă, deoarece experiența din Ucraina arată că Rusia folosește dronele și alte forțe aeriene la scară foarte largă.
În ceea ce privește monitorizarea în Marea Baltică, Jānis Garisons consideră că nu este vorba doar de cooperare, ci de nevoia unei atitudini mai intransigente. Atacurile asupra cablurilor submarine se vor încheia atunci când Rusia va fi pedepsită. De exemplu, rușii nu își vor primi nava înapoi dacă aceasta taie un cablu. „Rusia înțelege un singur limbaj”, explică Garisons.
Rusia, o amenințare la adresa întregii regiuni baltice
Având în vedere diversitatea statelor membre NATO și preocupările lor specifice cu privire la securitate, statele baltice și nordice trebuie la rândul lor să mențină regiunea lor printre prioritățile de top de pe agendei Alianței. Cu toate acestea, aceste state trebuie totodată să fie dispuse să rezolve împreună problemele de securitate. „Dacă SUA se concentrează doar pe China, iar Europa încă nu se gândește la apărare, atunci statele baltice, nordice și Polonia vor trebui să coopereze mai îndeaproape”, subliniază Jānis Garisons.
Principalul motiv de îngrijorare pentru statele baltice este legat de Ucraina. Nu este clar ce va face noul președinte american Donald Trump, cum vor influența deciziile sale războiul din Ucraina și dacă Europa va deveni mai puternică din punct de vedere militar. Garison consideră că „dacă cel mai rău scenariu se adeverește în Ucraina, va fi o catastrofă pentru noi. [Președintele rus Vladimir] Putin nu se va opri. Mașina de război merge mai departe, și chiar dacă Putin va semna un acord de pace, ne putem aștepta la un nou atac în următorii cinci ani”.
Sandis Šrāders nu are nicio îndoială că Rusia va face tot ce-i va sta în putere pentru a submina cooperarea dintre statele baltice și nordice: „Atâta timp cât Rusia este angrenată în conflictul din Ucraina, nu există o amenințare directă. În orice caz, orice acord de pace favorabil Rusiei o va ajuta să se regrupeze și, foarte probabil, să lanseze un nou atac altundeva”.
