În Estonia, atacul Hamas asupra Israelului și operațiunea militară ulterioară din Gaza au fost percepute ca o amenințare pentru propria securitate.
Parlamentul României va vota renunţarea la neutralitate a ţării, într-o şedinţă secretă, acuză senatoarea pro-rusă, Diana Şoşoacă.
---copie-image.webp)
Turcia a refuzat să condamne atacul Hamas și a criticat Israelul în speranța unor câștiguri electorale pentru islamiștii lui Erdoğan. Interesele regionale ale Turciei vor avea însă de suferit.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Metoda implică înrolarea benevolă și testează motivația ucrainenilor de a lupta.
Boris Pistorius a spus că este nevoie de o nouă mentalitate în fața crizelor actuale
Un tratat secret din 1999 obligă România să primească 3 milioane de evrei în cazul dispariţiei Israelului, conform unei cunoscute publicaţii antisemite.
Războiul Israel-Hamas ar putea avea consecințe durabile, de la o revitalizare a terorismului islamist și dinamitarea reconcilierii dintre Israel și țările arabe, până la destabilizarea întregului Orient Mijlociu.
Israelienii au fost șocați că Hamasul a organizat un atac atât de amplu fără ca serviciile de securitate să afle. Va plăti Netaniahu prețul politic pentru acest eșec sau îl va salva formarea unui guvern de urgență?
Ciocniri armate soldate cu victime au loc în mod frecvent la granița dintre cele două state ex-sovietice din sudul Caucazului.
Părţile „și-au confirmat atașamentul față de Carta Națiunilor Unite și de declarația de la Alma Ata din 1991, prin care își recunosc reciproc integritatea teritorială și suveranitatea ”
Erevanul dezminte categoric oirce implicare.
La jumătatea acestei luni, între armatele celor două țări ex-sovietice din sudul Caucazului au avut loc lupte violente, soldate cu aproape 300 de morți.
Pentagonul și-a reevaluat și statisticile din anii 2018-2020, pentru a recunoaște încă 10 morți și 18 răniți, toți în Siria.
De partea azeră, bilanțul pierderilor este, până în prezent, de 79 de oameni, potrivit autorităților de la Baku.
Presa guvernamentală rusă susține în cadrul unei narațiuni de propagandă că refugiații ucraineni din Germania vor fi cazați în fostul lagăr nazist de concentrare Sachsenhausen. În realitate, pe teritoriul fostului lagăr continuă să funcționeze un muzeu al memoriei, iar imaginile invitațiilor de cazare pentru refugiații ucraineni au fost trucate.
Războiul din Ucraina este doar cel mai recent conflict al unui început de secol care s-a dovedit a fi turbulent din Orientul Mijlociu și Africa până în Caucaz, Asia Centrală și Extremul Orient. A izbucnit când omenirea credea că a ieșit dintr-o pandemie – cea de coronavirus – și se poartă în timp ce unii se tem că următoarea pandemie a sosit deja. Să fie oare războaiele și pandemiile „noul normal” al omenirii?
În Ucraina există în prezent o coagulare mare în jurul ideii naționale și ucrainenii au înțeles rapid, încă din primele zile ale invaziei rusești, că fie luptă, fie vor fi uciși, afirmă directoarea Institutului Ucrainean pentru Politică Internațională din Kiev, Nadija Afanasieva. Într-un interviu acordat Veridica, experta în relații internaționale a explicat la ce s-a referit, de fapt, Vladimir Putin când a spus că Rusia are „intenții nobile”, dar și care este rolul regiunii transnistrene în economia acestui război.
În ciuda superiorității covârșitoare a forțelor sale, Rusia nu a atins vreun obiectiv notabil în Ucraina, în primul rând din cauza rezistenței înverșunate a urainenilor. Această rezistență se vede și în teritoriile ocupate de armata rusă, în care populația refuză să accepte forțele de ocupație și puținii colaboratori locali pe care acestea încearcă să îi impună la conducere.
Republica Moldova a intrat în ultimele săptămâni sub o mare presiune din partea Ucrainei. Kievul cere tot mai insistent măsuri din partea Chișinăului pentru ca acest stat să se ralieze campaniei internaționale de sancționare a Rusiei în plan economic. Republica Moldova nu a dorit din rațiuni economice și de dependență față de Rusia pe zona securității energetice să impună astfel de sancțiuni Moscovei.
De ani de zile Rusia încearcă să își consolideze influența în Balcani, mai ales prin relațiile cu Serbia și societatea sârbă. În urma războiului din Ucraina, este posibil ca aliații Moscovei să treacă în tabăra occidentală.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
ZIUA 21. Teatru din Mariupol bombardat de forțele ruse. Neutralitatea Ucrainei, discutată la convorbirile ruso-ucrainene. În teren, forțele Kievului au lansat o contra-ofensivă, iar Rusia trimite întăriri pentru a compensa pierderile suferite.
Statele Unite au avertizat că o invazie totală a Ucrainei pare a fi iminentă, iar imagini luate din satelit de o companie privată arată că Rusia continuă să mobilizeze trupe la graniță.
Secretarul general, Jens Stoltenberg, a amintit de Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac împotriva unui stat membru va fi privit ca un atac împotriva tuturor. El și-a exprimat însă convingerea că Rusia nu va ataca NATO, dat fiind că aceasta este cea mai puternică alianța militară din istorie. Ucraina nu e membru NATO și nu beneficiază de protecția Articolului 5; Stoltenberg a repetat că Alianța nu va interveni militar în Ucraina.
