Studiul citat de agenția națională de presă de la Kiev Ukrinform, mai arată că doar 33% dintre ucraineni consideră că un nou atac din partea Rusiei împotriva Ucrainei este o amenințare reală.
Echipamentele militare primite de Ucraina de la Marea Britanie și Statele Unite sunt depășite și/sau expirate, potrivit unor știri apărute în presa rusă. Regatul Unit e unul dintre statele NATO care, în contextul pericolului unei invazii rusești, i-a oferit Ucrainei echipamente letale pentru a se putea apăra.
Oficialii de la Berlin amintesc că soldații ucraineni răniți grav în luptele cu secesioniștii pro-ruși din estul țării primesc îngrijiri în spitalele armatei germane, Bundeswehr.
În plan politic, deputaţii ruşi se pregătesc să-i solicite preşedintelui Vladimir Putin recunoaşterea aşa-ziselor republici Lugansk şi Doneţk.
Kievul solicită Adunării Generale a ONU să-și folosească pe deplin mandatul său de menținere a păcii și a securității pentru a evita un posibil război, în contextul concentrării trupelor ruse în apropierea frontierei cu Ucraina.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a cerut ucrainenilor să nu intre în panică din cauza informațiilor privind o posibila invazie pe scară largă a Rusiei.
Ucraina se pregătește să masacreze civilii din Donbass, potrivit presei din regiunea separatistă și de la Moscova. Narațiunea falsă este o reacție la știrea privind mobilizarea de către Kiev a unităților de apărare teritorială în contextul în care există rusul unei invazii rusești.
Rusia a încercat să intimideze Occidentul și a mers cu o poziție de forță la recentele discuții cu SUA, NATO și OSCE. Strategia nu a reușit, așa că Putin trebuie să decidă acum ce va face mai departe, arată Alexandr Golț în Ejednevnîi Jurnal.
Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Purtătorii de cuvânt ai Forțelor Armate ale Ucrainei informează că o parte din tehnica militară a fost transportată din unitățile Districtului Militar Estic al Federației Ruse.
Ucraina a mai fost paralizată de atacuri similare, care au vizat, în 2017, infrastructura critică sau, în 2015, reţeaua naţională de electricitate.
Peste 10 mii de militari participă la exercițiile organizate de Districtul Militar Sud al Federației Ruse, Flota de la Marea Neagră și Flota de la Marea Caspică, care se desfășoară pe poligoanele Rusiei, în Armenia dar și în Crimeea, Abhazia și Osetia de Sud.
„Orice agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecințe enorme și va însemna un preț foarte mare [pentru agresor]”, a spus Borell.
În 2021, instanțele din Rusia au decis extrădarea a 499 de foști mercenari în Ucraina, Uzbekistan, Kazahstan, Cehia și alte state.
Orașul Kiev a anunțat crearea unui birou de apărare teritorială în contextul în care în Ucraina sunt luate tot mai multe măsuri de consolidare a capacității de apărare în fața amenințării militare rusești.
Un sondaj publicat la Kiev mai arată și că majoritatea ucrainenilor cred că guvernul face prea puțin în fața pericolului de invazie, iar dacă NATO va ceda presiunilor Rusiei, Putin va deveni și mai agresiv cu țara lor.
La 1 ianuarie 2022, în Ucraina intră în vigoare Legea rezistenței naționale, care presupune organizarea din timp a procesului de implicare a civililor în apărarea teritorială.
România a fost atrasă într-o cursă de aliații săi din NATO pentru a trimite echipamentele militare, militari și instructori în Ucraina, dar când Rusia va începe războiul cu această țară Bucureștiul va fi abandonat, potrivit unei narațiuni false publicate de Evenimentul Zilei.
Ucraina trebuie susținută de către Occident, inclusiv prin dotarea cu armament letal, a afirmat ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anušauskas, în timpul unei întrevederi cu omologul său german, Christine Lambrecht.
Refuzul definitiv de a oferi garanții că NATO va înceta extinderea spre est, va duce actuala criză internațională într-o fază nouă, scrie Rosbalt.
33,3% dintre cei intervievați susțin că vor lupta cu arma în mână, în timp ce 21,7% se vor implica într-o mișcare de rezistență civilă.
Kremlinul neagă categoric, în timp ce Kievul consideră că are încă o dovadă a implicării directe a Rusiei în conflictul din Ucraina.
Orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea terţilor – stipulează o rezoluţie a Parlamentului European, adoptată cu un scor categoric, 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 de abţineri.
Cresc tensiunile la frontiera Uniunii Europene cu Belarusul. Mii de migranți din Orient și Africa sunt blocați aici. Polonia și țările baltice au declarat stare de urgență la graniță, mobilizând forțele armate. Uniunea Europeană acuză regimul Lukașenko, pe care îl numește „regim de gangsteri”, de folosirea migranților ca armă într-un război hibrid împotriva sa, cu sprijinul Rusiei.
Ziua Victoriei este marcată în 8 mai în Vest și în 9 Mai în Est. În statele ex-sovietice, pentru unii este Ziua eliberării de fascism, pentru alții Ziua ocupației sovietice. În 9 mai, pro-europenii sărbătoresc Ziua Europei, iar pro-rușii Ziua Victoriei. Care este, de fapt, semnificaţia zilei de 9 Mai?
Rusia a masat la frontiera cu Ucraina cele mai mari efective militare de după anexarea Crimeii. Mișcările de trupe au stârnit îngrijorare în Vest. În presa românească apar informații alarmiste: România ar intra în război alături de Ucraina iar Republica Moldova va ataca Transnistria, susținută de NATO. Ce este adevărat și ce este fals din toate acestea?
Pe 25 februarie a avut loc prima operațiune militară ordonată de președintele Joe Biden. Forțele americane au bombardat un obiectiv din Siria folosit de miliții coordonate de Iran. Raidul a readus în atenție un război aproape uitat și amintește de complexitatea acestui conflict cu ramificații regionale.
În contextul în care în Olanda se desfășoară procesul celor acuzați de doborârea avionului MH17, au fost readuse în atenție narațiunile cu privire la incident – de data aceasta s-a scris că aparatul ar fi fost confundat cu avionul președintelui Rusiei. Totodată, presa rusă insistă și pe o presupusă răsturnare de situație care va avea loc în urma acceptării expertizei unei companii rusești.
Ucraina și UE și-au reconfirmat disponibilitatea de a continua cooperarea în cadrul Acordului de asociere, ceea ce a fost un prilej pentru o nouă campanie de dezinformare lansată de presa rusă împotriva Ucrainei și UE, care a făcut comentarii gen „o catastrofă care durează deja cinci ani în toate sferele”, „o opțiune externă greșită a Ucrainei”. Au fost amintite, printre altele, elemente ale unor narațiuni tipice: „stat fals”, „lovitură de stat”, „rusofobie”, „sărăcie” ș.a.
Libienii care au ieșit în stradă pe 17 februarie 2011 fuseseră chemați la o „zi a furiei”. Ceva mai târziu, revolta împotriva lui Muammar Gaddafi – care la vremea respectivă era cel mai longeviv, dar și cel mai excentric tiran al lumii arabe – avea să fie numită „Revoluția din 17 februarie”. Retrospectiv, acela e momentul în care Primăvara arabă s-a transformat în marele război pentru lumea arabă.
O postare a unui canal Telegram din Rusia potrivit căreia președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ar lua în calcul un atac militar asupra regiunii separatiste transnistrene și că ar fi încercat să obțină și sprijinul Kievului, a provocat o adevărată campanie de presă la Chișinău și Moscova, fiind preluată de un șir întreg de instituții. Chișinăul neagă acest scenariu care nu rezistă niciunei critici.
Ucraina ar putea pierde teritorii pentru că a interzis emisia a trei posturi de televiziune pro-rusești, ar fi afirmat fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili, potrivit Ria Novosti. Știrea este falsă: Saakașvili nu a vorbit de pierderea teritoriilor, ci doar a spus că închiderea televiziunilor ar putea fi folosită de Rusia ca pretext pentru noi agresiuni.