Azerbaidjanul a anunțat, vineri, că a anulat negocierile de pace cu Armenia, programate la Bruxelles, fiindcă Erevanul insistă ca la acestea să participe și președintele francez, Emmanuel Macron. Președintele azer, Ilham Aliev, citat de agențiile internaționale de presă, susține că premierul armean, Nikol Pașinian, a acceptat să-l întâlnească pe 7 decembrie, cu condiția ca Macron să fie de față, ceea ce „înseamnă că întâlnirea nu va avea loc.” Azerii l-au acuzat, anterior, de părtinire pe liderul francez, care ar fi un prieten al armenilor. Ciocniri armate soldate cu victime au loc în mod frecvent la granița dintre cele două state ex-sovietice din sudul Caucazului. În septembrie, luptele au provocat 286 de morți de ambele părți și au născut temeri privind un nou război la scară largă, precum cel care a ucis peste 6.500 de oameni în 2020. Conflictul datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate forţat de aceasta. Populată în principal de armeni, regiunea Nagorno-Karabah, susținută de Armenia, s-a separat de Azerbaidjan, ducând, la începutul anilor 1990, la un prim război între cele două republici. 30.000 de oameni au murit și sute de mii s-au refugiat atunci.
