DEZINFORMARE: România s-a angajat să primească 3 milioane de refugiaţi din Israel

NARAȚIUNE: România a semnat un tratat secret cu Israel în 1999, prin care se obligă să primească 3 milioane de refugiaţi evrei, în cazul dispariţiei statului evreu.

CONTEXT: Războiul din Gaza, declanșat după ce gruparea teroristă Hamas a atacat Israelul, a dus și la o mobilizare a celor care susțin cauza palestiniană (musulmani sau nu), pe fondul preocupărilor legate de pierderile suferite în rândul civililor din Fâșie și a crizei umanitare care a apărut acolo în contextul în care Israelul a declanșat operațiuni menite să elimine definitiv Hamasul. Războiul a cauzat, totodată, și o mobilizare a extremiștilor, astfel încât aproape imediat după asaltul Hamasului a putut fi observat un reviriment al antisemitismului în numeroase state occidentale.

Un aspect al antisemitismului este legat de teorii ale conspirației potrivit cărora o ocultă evreiască ar conduce lumea prin controlul finanțelor/politicienilor/statelor etc. De-a lungul timpului, oamenii au răspândit mai multe mituri care demonizau evreii, precum cele care afirmau că evreii se pot transforma în diavoli și alte ființe satanice sau acuzaţiile de omor ritualic al copiilor creștini în scopul preparării cu sângele lor de azimă pascală. Cea mai răspândită acuzaţie adusă evreilor, privitoare la dorinţa acestora de a institui un control absolut asupra restului populaţiei planetei, figurează într-un text inventat și răspândit de poliția secretă a Imperiului Țarist, „Protocoalele înțelepților Sionului”. Astfel de teorii au dus la persecuții și crime în masă împotriva evreilor care au culminat cu Holocaustul.

Site-ul pe care a fost publicat articolul este un amalgam de articole xenofobe, rasiste și antisemite, precum și materiale cu tentă religioasă antiavort sau antiLGBTQ. În prezent, acesta a fost interzis pe mai multe rețele sociale, singura pe care mai este activ fiind rețeaua rusească Vkontakte.

Autorul materialului, Dan Diaconu, se recomandă analist  economic și s-a făcut remarcat în 2018, când a afirmat că incendiul din clubul Colectiv din 2015 ar fi fost o „făcătură ocultă” și că președintele țării nu era străin de acest fapt. Scopul acestuia ar fi fost răsturnarea guvernului și instalarea unuia de fațadă cu sarcina de a pune România la dispoziția ocultei mondiale. În prezent, blogul personal al lui Dan Diaconu este un conglomerat de teorii ale conspirației, fake-news-uri și dezinformări legate de majoritatea temelor în actualitate (pandemie, vaccin anticovid, schimbări climatice, conflicte militare etc.), precum și articole în care Rusia şi China sunt considerate state model, iar Vladimir Putin şi oamenii apropiați Kremlinului, dar şi liderul autoritar al Chinei, Xi Jinping, sunt citaţi, lăudați şi apreciaţi.

OBIECTIV: Subminarea încrederii populației în autorități, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale, promovarea antisemitismului şi validarea propriilor teorii conspiraţioniste.

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Articolul analizat vine în completarea unei afirmaţii făcută într-un material publicat pe acelaşi site cu câteva zile înainte, care afirma că, în ceea ce priveşte România şi conflictul Israel-Hamas, „pericolul este să fie scos de la naftalină tratatul semnat în 1999 de premierul Radu Vasile (cripto-evreu) cu guvernul israelian, prin care ne asumam să primim 3 milioane de evrei ca refugiați în cazul în care Israelul cade.”

Dacă ne uităm pe istoricul relaţiilor bilaterale româno-israeliene, observăm însă cu uşurinţă că, în anul 1999, nu a avut loc nicio întâlnire la nivel înalt între reprezentanţi ai celor două state şi niciun tratat între cele două ţări nu a fost semnat. Singurele contacte la nivel înalt din perioada guvernării Radu Vasile au avut loc în anul 1998, cu ocazia unei vizite în Israel a unei delegaţii a statului român, soldată doar cu stabilirea unor domenii de interes comune, care ar fi trebuit să ducă la crearea unui parteneriat strategic, iniţiativă nematerializată nici la acest moment. Eşecul vizitei nu a rămas fără ecouri, ea fiind puternic criticată la vremea respectivă atât de mass media, cât şi de societatea civilă. Nici vizita premierului Adrian Năstase, din vara lui 2001, nu s-a materializat în semnarea vreunui acord de importanţă strategică cu Israelul, ci doar cu declaraţii legate de sprijinul necondiţionat al statului evreu privind eforturile României de integrare în NATO şi Uniunea Europeană.

România a semnat parteneriate strategice doar cu Azerbaidjan, Bulgaria, Coreea de Sud, Franţa, Georgia, Italia, Japonia, Polonia, Regatul Unit, Spania, SUA, Turcia, Ungaria şi Republica Moldova, iar cu India şi China are relaţii speciale, consfinţite prin tratatele bilaterale semnate cu aceste ţări.

Absurditatea existenței unui tratat secret este evidențiată și de Teodor Baconschi, fost ambasador și ministru de externe al României între decembrie 2009 și ianuarie 2012, perioadă în care a fost gazda unei întâlniri cu omologul său israelian, la București, în aprilie 2010, și a efectuat două vizite la Tel Aviv, în februarie și noiembrie 2011, care ne-a declarat că: „Am auzit și eu despre acest pretins acord secret. E complet neverosimil. Mai întâi, pentru că epoca acordurilor „secrete” s-a încheiat după cel de-al II-lea Război Mondial. Apoi, pentru că e absurd să-ți imaginezi că un stat - și cu atât mai mult Israel - ar semna un aranjament care are ca obiect o acțiune de după propria sa desființare. Cred că legenda aceasta stupidă a fost pusă în circulație de o aripă paleo-securistă din SRI-ul anilor '90, care era antisemită (vezi producția lui CV Tudor) și care dorea să-l „compromită” pe premierul țărănist Radu Vasile (în ochii unui public de asemenea antisemit). Ideea era clară: adică noi abia ne ducem zilele, iar omul PNȚCD se angajează în taină să ne pună pe cap trei milioane de guri de hrănit.”

În plus, dacă privim investiţiile imobiliare israeliene, observăm că ele sunt prezente în Europa nu doar în România, ci şi în Cehia, Bulgaria, Germania, Letonia, Polonia, Ungaria sau Serbia, evidenţiind astfel doar interesul lor exclusiv comercial, şi nu vreun plan ocult de asigurare a unor locuri de cazare pentru refugiaţii israelieni. Absurdul naraţiunii este însă şi mai evident, dacă ne gândim că cele câteva zeci de mii de locuinţe şi cele câteva zeci de clădiri comerciale şi de birouri, construite în România de dezvoltatorii imobiliari cu capital israelian, ar trebui să găzduiască milioane de persoane. La fel, ipoteza că, în caz de nevoie, statul român va pune la dispoziție „inclusiv avioane militare și civile pentru transferul cetățenilor israelieni”, este o simplă speculaţie a autorului, pentru care nu furnizează nicio dovadă pentru a proba existența presupusului acord secret.