Pe 25 februarie a avut loc prima operațiune militară ordonată de președintele Joe Biden. Forțele americane au bombardat un obiectiv din Siria folosit de miliții coordonate de Iran. Raidul a readus în atenție un război aproape uitat și amintește de complexitatea acestui conflict cu ramificații regionale.
În contextul în care în Olanda se desfășoară procesul celor acuzați de doborârea avionului MH17, au fost readuse în atenție narațiunile cu privire la incident – de data aceasta s-a scris că aparatul ar fi fost confundat cu avionul președintelui Rusiei. Totodată, presa rusă insistă și pe o presupusă răsturnare de situație care va avea loc în urma acceptării expertizei unei companii rusești.
Ucraina și UE și-au reconfirmat disponibilitatea de a continua cooperarea în cadrul Acordului de asociere, ceea ce a fost un prilej pentru o nouă campanie de dezinformare lansată de presa rusă împotriva Ucrainei și UE, care a făcut comentarii gen „o catastrofă care durează deja cinci ani în toate sferele”, „o opțiune externă greșită a Ucrainei”. Au fost amintite, printre altele, elemente ale unor narațiuni tipice: „stat fals”, „lovitură de stat”, „rusofobie”, „sărăcie” ș.a.
Libienii care au ieșit în stradă pe 17 februarie 2011 fuseseră chemați la o „zi a furiei”. Ceva mai târziu, revolta împotriva lui Muammar Gaddafi – care la vremea respectivă era cel mai longeviv, dar și cel mai excentric tiran al lumii arabe – avea să fie numită „Revoluția din 17 februarie”. Retrospectiv, acela e momentul în care Primăvara arabă s-a transformat în marele război pentru lumea arabă.
O postare a unui canal Telegram din Rusia potrivit căreia președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ar lua în calcul un atac militar asupra regiunii separatiste transnistrene și că ar fi încercat să obțină și sprijinul Kievului, a provocat o adevărată campanie de presă la Chișinău și Moscova, fiind preluată de un șir întreg de instituții. Chișinăul neagă acest scenariu care nu rezistă niciunei critici.
Ucraina ar putea pierde teritorii pentru că a interzis emisia a trei posturi de televiziune pro-rusești, ar fi afirmat fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili, potrivit Ria Novosti. Știrea este falsă: Saakașvili nu a vorbit de pierderea teritoriilor, ci doar a spus că închiderea televiziunilor ar putea fi folosită de Rusia ca pretext pentru noi agresiuni.
Cu cât mai hibridă devine realitatea, cu atât mai hibride devin uneltele de luptă. Este un nou crez informal al Rusiei de astăzi care, în războiul asimetric în afara teritoriului său, folosește o „armată a nimănui”. Cel mai cunoscut dintre avatarurile acestei armate este Grupul Wagner.
Șefa diplomaţiei suedeze a exclus posibilitatea participării OSCE la negocierile în "Formatul Normandia", subliniind că acest format este eficient în componența actuală.
Rheinmetall intenţionează să investească, în următorii ani, peste 600 de milioane de euro în Ungaria, iar în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea, respectiv producţia de arme şi muniţie, acest lucru va face din Ungaria un lider şi în Europa.
Franța, Germania și Ucraina nu își doresc reglementarea conflictului din Donbass întrucât au boicotat o inițiativă de pace a Federației Ruse și a republicilor auto-proclamate din estul Ucrainei, afirmă presa rusă și cea pro-rusă.
