Ucraina a mai fost paralizată de atacuri similare, care au vizat, în 2017, infrastructura critică sau, în 2015, reţeaua naţională de electricitate.
Peste 10 mii de militari participă la exercițiile organizate de Districtul Militar Sud al Federației Ruse, Flota de la Marea Neagră și Flota de la Marea Caspică, care se desfășoară pe poligoanele Rusiei, în Armenia dar și în Crimeea, Abhazia și Osetia de Sud.
„Orice agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecințe enorme și va însemna un preț foarte mare [pentru agresor]”, a spus Borell.
În 2021, instanțele din Rusia au decis extrădarea a 499 de foști mercenari în Ucraina, Uzbekistan, Kazahstan, Cehia și alte state.
Orașul Kiev a anunțat crearea unui birou de apărare teritorială în contextul în care în Ucraina sunt luate tot mai multe măsuri de consolidare a capacității de apărare în fața amenințării militare rusești.
Un sondaj publicat la Kiev mai arată și că majoritatea ucrainenilor cred că guvernul face prea puțin în fața pericolului de invazie, iar dacă NATO va ceda presiunilor Rusiei, Putin va deveni și mai agresiv cu țara lor.
România a fost atrasă într-o cursă de aliații săi din NATO pentru a trimite echipamentele militare, militari și instructori în Ucraina, dar când Rusia va începe războiul cu această țară Bucureștiul va fi abandonat, potrivit unei narațiuni false publicate de Evenimentul Zilei.
La 1 ianuarie 2022, în Ucraina intră în vigoare Legea rezistenței naționale, care presupune organizarea din timp a procesului de implicare a civililor în apărarea teritorială.
Ucraina trebuie susținută de către Occident, inclusiv prin dotarea cu armament letal, a afirmat ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anušauskas, în timpul unei întrevederi cu omologul său german, Christine Lambrecht.
Refuzul definitiv de a oferi garanții că NATO va înceta extinderea spre est, va duce actuala criză internațională într-o fază nouă, scrie Rosbalt.
Kremlinul neagă categoric, în timp ce Kievul consideră că are încă o dovadă a implicării directe a Rusiei în conflictul din Ucraina.
Orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea terţilor – stipulează o rezoluţie a Parlamentului European, adoptată cu un scor categoric, 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 de abţineri.
33,3% dintre cei intervievați susțin că vor lupta cu arma în mână, în timp ce 21,7% se vor implica într-o mișcare de rezistență civilă.
Pe 25 februarie a avut loc prima operațiune militară ordonată de președintele Joe Biden. Forțele americane au bombardat un obiectiv din Siria folosit de miliții coordonate de Iran. Raidul a readus în atenție un război aproape uitat și amintește de complexitatea acestui conflict cu ramificații regionale.
În contextul în care în Olanda se desfășoară procesul celor acuzați de doborârea avionului MH17, au fost readuse în atenție narațiunile cu privire la incident – de data aceasta s-a scris că aparatul ar fi fost confundat cu avionul președintelui Rusiei. Totodată, presa rusă insistă și pe o presupusă răsturnare de situație care va avea loc în urma acceptării expertizei unei companii rusești.
Ucraina și UE și-au reconfirmat disponibilitatea de a continua cooperarea în cadrul Acordului de asociere, ceea ce a fost un prilej pentru o nouă campanie de dezinformare lansată de presa rusă împotriva Ucrainei și UE, care a făcut comentarii gen „o catastrofă care durează deja cinci ani în toate sferele”, „o opțiune externă greșită a Ucrainei”. Au fost amintite, printre altele, elemente ale unor narațiuni tipice: „stat fals”, „lovitură de stat”, „rusofobie”, „sărăcie” ș.a.
Libienii care au ieșit în stradă pe 17 februarie 2011 fuseseră chemați la o „zi a furiei”. Ceva mai târziu, revolta împotriva lui Muammar Gaddafi – care la vremea respectivă era cel mai longeviv, dar și cel mai excentric tiran al lumii arabe – avea să fie numită „Revoluția din 17 februarie”. Retrospectiv, acela e momentul în care Primăvara arabă s-a transformat în marele război pentru lumea arabă.
O postare a unui canal Telegram din Rusia potrivit căreia președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ar lua în calcul un atac militar asupra regiunii separatiste transnistrene și că ar fi încercat să obțină și sprijinul Kievului, a provocat o adevărată campanie de presă la Chișinău și Moscova, fiind preluată de un șir întreg de instituții. Chișinăul neagă acest scenariu care nu rezistă niciunei critici.
Ucraina ar putea pierde teritorii pentru că a interzis emisia a trei posturi de televiziune pro-rusești, ar fi afirmat fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili, potrivit Ria Novosti. Știrea este falsă: Saakașvili nu a vorbit de pierderea teritoriilor, ci doar a spus că închiderea televiziunilor ar putea fi folosită de Rusia ca pretext pentru noi agresiuni.
Cu cât mai hibridă devine realitatea, cu atât mai hibride devin uneltele de luptă. Este un nou crez informal al Rusiei de astăzi care, în războiul asimetric în afara teritoriului său, folosește o „armată a nimănui”. Cel mai cunoscut dintre avatarurile acestei armate este Grupul Wagner.
Șefa diplomaţiei suedeze a exclus posibilitatea participării OSCE la negocierile în "Formatul Normandia", subliniind că acest format este eficient în componența actuală.
Rheinmetall intenţionează să investească, în următorii ani, peste 600 de milioane de euro în Ungaria, iar în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea, respectiv producţia de arme şi muniţie, acest lucru va face din Ungaria un lider şi în Europa.
Franța, Germania și Ucraina nu își doresc reglementarea conflictului din Donbass întrucât au boicotat o inițiativă de pace a Federației Ruse și a republicilor auto-proclamate din estul Ucrainei, afirmă presa rusă și cea pro-rusă.
