Donații
Veridica.md
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Propaganda de război şi numărul civililor ucişi în Gaza
lemonde.fr / 28 oct. 2023; ap.com / 27 oct. 2023
31 octombrie, Jabalia, Gaza. Cel puţin 100 de morţi şi sute de răniţi în rândul civililor - potrivit palestinienilor, 11 soldaţi israelieni ucişi în luptă, potrivit oficialilor armatei. Bilanţurile seci anunţate de părţile în conflict după bombardarea celei mai aglomerate tabere de refugiaţi din regiune reprezintă o sinteză crudă a noii faze în care a intrat războiul dintre Israel şi Hamas: pentru palestinieni, un masacru care ducea numărul civililor ucişi până la acea dată dincolo de 8.500; pentru Israel, succesul unei misiuni de pedepsire a unuia dintre reponsabilii atacului terorist din 7 octombrie în care au murit peste 1.400 de israelieni.
Contraamiral Daniel Hagari, purtător de cuvânt al armatei israeliene: „Astăzi l-am eliminat pe teroristul criminal Ibrahim Biari, comandantul Batalionului Hamas din centrul Jabalia. (…) Odată cu lichidarea acestuia au fost ucişi mai mulţi terorişti care se aflau împreună cu el în subteranele clădirii lovite.”
Numărul victimelor unui război înseamnă mai mult decât o cifră statistică care dă doar dimensiunea rece a tragediei. Este şi un instrument politic folosit adesea pentru manipularea opiniei publice, fie prin ascunderea datelor reale, fie prin exagerarea acestora. O astfel de situaţie nu poate fi combătută decât prin verificarea informaţiilor din surse independente. Or, dată fiind blocada terestră şi informaţională impusă de Israel Fâşiei Gaza, singura sursă disponibilă este Ministerul Sănătăţii din teritoriul palestinian controlat de Hamas. Publicaţiile internaţionale, marile agenţii de presă şi Organizaţia Naţiunilor Unite sunt astfel nevoite să preia datele furnizate de palestinieni, aşa cum au făcut-o şi în episoadele violente anterioare, când numărul victimelor a fost confirmat ulterior în mod independent, fără să fie constatate abateri semnificative. Neaşteptat şi în premieră, conducerea de la Casa Albă s-a arătat sceptică în privinţa veridicităţii cifrelor anunţate de palestinieni.
Joe Biden, Preşedintele SUA:
„Sunt convins că au fost ucişi şi mulţi civili (palestinieni), acesta este preţul plătit în orice război. Dar nu am încredere în numărul (victimelor) prezentat de palestinieni.
Neîncrederea şefului Executivului american şi poziţia sa distantă faţă de victimele palestiniene - în contrast cu empatia arătată civililor israelieni ucişi în 7 octombrie - a fost urmată de o replică palestiniană. În 26 octombrie, autoritatea sanitară din Gaza publică o listă de 212 pagini cuprinzând numele, vârsta, sexul şi codul numeric personal ale celor 7.028 de palestinieni identificaţi până la acea dată ca victime ale bombardamentelor israeliene. Lista, care potrivit autorilor omite aproape 300 de victime neidentificate, nu poate fi verificată independent. Totuşi, un oficial al Programului de Urgenţe al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a declarat pentru Associated Press că, chiar dacă informaţiile nu pot fi riguros actualizate în timp real, ele reflectă amploarea dezastrului umanitar, cu atât mai mult cu cât în confruntările precedente statisticile palestiniene au coincis cu datele ONU, cu cele ale anchetelor independente, ba chiar şi cu cele ale oficialilor israelieni. Criticii documentului publicat de palestinieni au obiectat că acesta nu face diferenţa între luptătorii Hamas eliminaţi şi victimele civile nevinovate. O observaţie prea puţin relevantă, câtă vreme lista include şi numele a peste 2.900 de copii palestinieni care şi-ar fi pierdut viaţa în bombardamente.
RSF acuză: „jurnalişti atacaţi deliberat de armata israeliană”
rsf.org / 30 oct. 2023;
Sinceritatea declaraţiilor repetate ale oficialilor israelieni, potrivit cărora acţiunile armatei vizează doar teroriştii Hamas, evitându-se pe cât posibil ţintele civile, este pusă la îndoială de organizaţia Reporteri fără Frontiere, care în 1 noiembrie a depus la Curtea Penală Internaţională o plângere pentru presupuse crime de război împotriva jurnaliştilor care îşi exercitau meseria în zona de conflict. Dintre cele nouă cazuri documentate, opt sunt ale unor jurnalişti palestinieni morţi în urma bombardării unor zone civile din Gaza şi unul al unui jurnalist israelian, ucis în 7 octombrie de Hamas. Însă cel mai elocvent caz, în care jurnaliştii par a fi ţinte şi nu victime colaterale, este cel petrecut la graniţa Israelului cu Libanul, stat care – spre deosebire de Palestina - nu recunoaşte jurisdicţia Curţii Penale. În 13 octombrie, Issam Abdallah şi-a pierdut viaţa în timp ce realiza un reportaj pentru agenţia britanică Reuters. Armata israeliană a spus că regretă incidentul, pe care a promis că-l va investiga. Până atunci, investigaţia întreprinsă de Reporteri fără Frontiere arată că Issam şi alţi şase jurnalişti de la Reuters, France Presse şi Al Jazeera – respectând regulile şi purtând cu toţii căşti şi veste antiglonţ inscripţionate vizibil cu cuvântul “Presa” – se aflau în câmp deschis lângă o maşină marcată şi ea corespunzător pe capotă. Cu puţin înainte de ora 17.00, au fost survolaţi de un elicopter israelian Apache, moment pe care l-au filmat. Acelaşi elicopter a fost remarcat o oră mai târziu de un jurnalist de la televiziunea libaneză LBCI, care relata din apropiere. În scurt timp, la ora 18.02, agenţia Reuters transmitea în direct momentul loviturii. Explozia puternică, care l-a ucis pe loc pe Issam Abdallah şi a rănit-o pe fotografa AFP, a fost înregistrată şi de echipa televiziunii libaneze, aflată la câteva zeci de metri. După 37 de secunde, o a doua rachetă venită din partea israeliană loveşte grupul jurnaliştilor, rănindu-i pe pe cei rămaşi în viaţă şi incendiindu-le maşina. Reconstituirea realizată de organizaţia Reporteri fără Frontiere conduce la ideea că tirul asupra grupului de jurnalişti a fost intenţionat. Ipoteza este întârită şi de faptul că au existat două lovituri care au vizat acelaşi loc într-un interval de numai 37 de secunde. Apoi, direcţia din care s-a tras este aceeaşi şi corespunde frontierei israeliene. Jurnaliştii exclud posibilitatea de a fi fost confundaţi cu combatanţii Hezbollah, date fiind semnele de identificare vizibile şi poziţia deschisă în care s-au aflat mai bine de o oră. În plus, potrivit mărturiilor, echipa televiziunii Al Jazeera ar fi fost ţinta unui atac asemănător cu câteva zile înainte, fiind şi atunci survolată în prealabil de un elicopter israelian. Organizaţia Reporteri fără Frontiere este hotărâtă să-şi continue ancheta, în timp ce agenţia Reuters a deschis propria investigaţie.
Carmen Joukhadar, jurnalista Al Jazeera rănită:
„Vom continua să-i arătăm cu degetul pe cei care ne-au ucis colegul
şi au încercat să ne ucidă!”
Reclame de război în jocuri video pentru copii
reuters.com / 30 oct. 2023; businessinsider.com. 17 oct. 2023
Un băieţel de şase ani din Londra i-a arătat îngrozit mamei sale cum, în toiul jocului video de pe telefon, locul răţuştelor certăreţe a fost luat de terorişti Hamas ameninţători, familii israeliene înfricoşate şi alte imagini şocante. Jurnaliştii de la Reuters au documentat încă cel puţin cinci cazuri similare în Europa. Numărul acestora este însă mult mai mare, aşa cum deja au semnalat mai multe publicaţii europene şi americane. Mesajele propagandistice pro-israeliene, unele explict violente, prezintă explicit tiruri de rachete, explozii terifiante şi militari fioroşi cu cagule, fac trimitere la grozăviile comise de Hamas şi ISIS, şi se înscriu în efortul de justificare a acţiunilor armatei israeliene după 7 octombrie, aşa cum a confirmat David Saranga, numit responsabil digital în ministerul israelian de Externe după ce anul trecut şi-a încheiat misiunea de ambsador în România. Nici el şi nici producătorii finlandezi ai popularului joc Angry Birds nu-şi explică cum materialele destinate publicului adult şi-au găsit loc în produse destinate copiilor. Potrivit lui Saranga, campania israeliană, care a costat un milion şi jumătate de dolari, presupune distribuirea pe internet a unor mesaje puternice care să ajute publicul să înţeleagă ceea ce se întâmplă în Israel.
Delirul anti-ucrainean al unui propagandist rus
Russian Media Monitor / 29 oct. 2023
Negarea identităţii ucrainene şi a legitimităţii statului ucrainean de catre propaganda Kremlinului nu este o idee nouă. Jurnalistul rus Serghei Mardan a mers însă, mai departe. În emisiunea sa televizată din 28 octombrie, Mardan a susţinut un monolog delirant cu accente mistice.
“O spun încă o dată: este un act de trădare politică. Orice familie care Insistă (să studieze în limba ucraineană) ar trebui să devină automat subiectul unei supravegheri speciale a serviciilor de securitate. Le convine sau nu, asta este! Aşa stau lucrurile! (…) Noi, din motive pe care nu le înţeleg, îi numim „ucraineni” pe cei care locuiesc în Ucraina.(…) Aproape toţi colegii mei, subliniez, aproape toţi colegii mei îi numesc pe cei din Ucraina ucraineni”! Eu sunt uluit! În acest moment, să fii „ucrainean” e o chestiune de opţiune politică. Categoric, este o alegere deliberată ! O alegere politică! Cineva stă în faţa oglinzii, se priveşte şi spune: „Eu sunt ucrainean!” (…) Este doar un ritual. E ca şi cum i-ai jura credinţă Diavolului. Te lepezi de Isus Hristos şi spui “De azi încolo sunt ucrainean!”
