Donații
Veridica.md
În ultima vreme s-au înmulțit avertismentele despre un posibil atac al Rusiei împotriva NATO. Există cu adevărat o amenințare iminentă, sau este mai degrabă folosit ca un pretext pentru a crește gradul de pregătire a aliaților?
Avertisment pentru cetățenii europeni: trebuie să fiți pregătiți pentru război
În ultimele luni, politicieni și militari din mai multe țări europene au făcut apel la cetățenii țărilor lor să nu excludă posibilitatea ca războiul – sau consecințele acestuia – să le iasă în cale.
General-locotenentul Martin Wijnen, comandant al armatei olandeze până la începutul acestui an, a declarat că Țările de Jos și societatea olandeză trebuie să se pregătească pentru un posibil război cu Federația Rusă. „Țările de Jos ar trebui să se teamă serios de război, iar societatea noastră ar trebui să se pregătească pentru posibilitatea unui război [...] Țările de Jos nu ar trebui să își închipuie că țara noastră este în siguranță doar pentru că suntem la 1.500 de kilometri [de Rusia] [...] Există o singură limbă pe care Rusia o vorbește, cea a unei armate puternice”, a declarat Wijnen într-un interviu acordat publicației olandeze „De Telegraaf”. În plus, generalul i-a îndemnat pe olandezi să își facă provizii de alimente și apă potabilă.
Ministrul suedez al apărării civile, Carl-Oscar Bohlin, a cerut eforturi suplimentare pentru modernizarea sistemului suedez de apărare civilă. „Au spus-o mulți înaintea mea, dar o repet acum cu toată autoritatea funcției pe care o dețin: este posibil să fie război în Suedia”, a avertizat Bohlin. Punctul său de vedere a fost susținut și de comandantul-șef al forțelor armate suedeze, Micael Byden: „La nivel individual, trebuie să te pregătești mental [...] Uită-te la ce se întâmplă în Ucraina și pune-ți aceste întrebări simple: dacă același lucru se întâmplă aici, sunt pregătit? Ce ar trebui să fac?”
Aceste declarații au produs un cutremur în societatea suedeză. În timp ce unii suedezi le-au salutat, spunând că oferă un punct de vedere realist, alții au acuzat politicienii și oficialii că răspândesc panica. De exemplu, grupul suedez pentru protecția copilului BRIS a declarat că linia sa de asistență telefonică a fost asaltată de sute de apeluri de la copii îngrijorați.
Comentarii similare au venit și de la ministrul german al apărării, Boris Pistorius, care a avertizat că președintele rus Vladimir Putin ar putea ataca NATO în mai puțin de un deceniu, dar și de la șeful Statului Major al Apărării belgiene, Michel Hofman, care a estimat că următorul atac al lui Putin ar putea viza sudul Moldovei sau țările baltice. În sfârșit, șeful agenției de securitate națională a Poloniei a declarat că Rusia ar putea ataca țările NATO în următorii trei ani.
Avertisemente au fost formulate și de experți și diferite think-tank-uri. Institutul pentru Studiul Războiului din Washington scrie că Putin și-a intensificat retorica la adresa țărilor baltice, pregătind terenul pentru eventuale „escaladări”. Recent, Putin a criticat Letonia pentru amendamentele aduse legii migrației, care au forțat aproximativ 1.200 de ruși să părăsească țara pentru că nu au reușit să își reînnoiască la timp permisele de ședere conform noilor reguli. În același timp, think-tank-ul recunoaște că nu a găsit niciun indiciu care să demonstreze că Rusia intenționează să atace țările baltice în viitorul apropiat. Cu toate acestea, comentariile lui Putin vizavi de situația din Letonia seamănă mult cu ceea ce Rusia susținea înainte de invadarea Ucrainei, acuzând Kievul de „genocid” împotriva etnicilor ruși care trăiesc în Ucraina.
La rândul său, tabloidul Bild a publicat un scenariu luat în considerare de armata germană, conform căruia Ucraina pierde războiul împotriva Rusiei, iar Moscova lansează atacuri cibernetice în țările baltice și își mută trupele mai aproape de granițele acestor țări, în Kaliningrad și Belarus. Scopul final este de a amplasa forțe armate în coridorul Suwałki, care se întinde pe aproximativ 80 km și leagă Polonia de Lituania. Astfel, țările baltice ar fi izolate de restul Europei.
O amenințare exagerată pentru a demara pregătirile militare?
Invadarea coridorului Suwałki este doar un scenariu de antrenament, este de părere Marcis Balodis, cercetător în cadrul Centrului pentru Studii de Politică Est-Europeană din Letonia. Trebuie luate în calcul cele mai pesimiste scenarii, chiar și-atunci când acestea nu se bazează pe informații obținute de serviciile secrete, spune expertul, care consideră că toată vâlva creată în jurul unei eventuale invadări a coridorului Suwałki a fost puțin exagerată.
Fostul Secretar General al NATO, lordul George Robertson, consideră la rândul său că amenințarea rusă la adresa NATO ar putea fi exagerată și că teama ar putea fi cauzată de propaganda rusă continuă. George Robertson face trimitere la un sondaj care sugerează că majoritatea maghiarilor, românilor și bulgarilor consideră că furnizarea de armament Ucrainei „provoacă Rusia și împinge aceste țări mai aproape de război […] În loc ca Occidentul să se preocupe de escaladările Rusiei în conflictul din Ucraina, în privința cărora s-au făcut deja toate demersurile posibile, mai bine i-am face pe conducătorii militari de la Moscova să realizeze că, dacă vor merge prea departe în Ucraina, rezultatul ar putea fi un război real cu NATO, nu unul fictiv, un război pe care știu că l-ar putea pierde”, a explicat George Robertson.
Țările NATO realizează că armatele lor au nevoie de bugete mai mari. Politicienii văd și ei asta, așa că trebuie să mobilizeze societatea. „Încearcă să facă din această amenințare, care este destul de gravă pentru țările baltice, o exagerare. Este puțin probabil ca Belgia sau Țările de Jos să fie atacate. Problema este mai degrabă legată de țările baltice, care într-adevăr au nevoie de ajutor. Amenințarea este ușor exagerată, dar ea există [...] Este justificat să spunem că Rusia ar putea face ceva rău în viitor. Dar dacă vrei să stimulezi industria militară, atunci trebuie să vorbești despre amenințări, iar exact asta se întâmplă acum [...] Trebuie să existe o justificare [pentru a investi în armată]” a declarat pentru Veridica Toms Rostoks, profesor conferențiar la Universitatea din Letonia și cercetător științific superior la Academia Națională de Apărare din Letonia.
De la invadarea Ucrainei de către Rusia, sentimentul de amenințare s-a schimbat, spune Marcis Balodis. Pe de o parte este un lucru bun, pentru că oamenii acordă mai multă atenție evenimentelor externe, dar pe de altă parte „percepția accentuată se transformă uneori în paranoia”. Există o disonanță în materie de comunicare strategică - politicienii occidentali spun că nu există amenințări, dar în același timp oamenii sunt chemați să se pregătească pentru așa ceva. În astfel de situații, oamenii sunt confuzi pentru că nu le este clar – există sau nu o amenințare concretă? În plus, politicienii și propagandiștii ruși amenință și alte țări, iar uneori aceste amenințări provoacă anxietate dincolo de granițele naționale, în special în țările baltice.
Letonia: trebuie să fim pregătiți pentru orice, dar să rămânem realiști. Un atac al Rusiei la Marea Baltică – o posibilitate, dar nu în viitorul apropiat
Semnalul de alarmă tras în Letonia de valul de avertismente a fost suficient de puternic pentru ca președintele Edgars Rinkevics să se simtă obligat să răspundă. Pe 17 ianuarie, Rinkevics a scris pe Facebook că „situația din Europa și din lume este complicată. Este greu de prezis în ce direcție vor evolua lucrurile, chiar și pe termen mai lung, de un an. Prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru toate scenariile, fără să ne lăsăm pradă disperării. Trebuie s-o facem cu grijă și discernământ”. Președintele a enumerat mai multe măsuri pe care Letonia le-a luat sau trebuie să le ia pentru a-și consolida securitatea națională, și anume: consolidarea graniței cu Rusia și Belarus, dezvoltarea industriei apărării și a producției de armament din Letonia, înăsprirea pedepselor pentru acțiuni ostile statului, etc... „Letonia este membră NATO și UE, nu există alte garanții de securitate mai bune pentru noi și celelalte state din regiune. În același timp, noi suntem principalii responsabili pentru securitatea țării. Fără a pune la îndoială disponibilitatea aliaților noștri de a ne veni în ajutor, trebuie ca noi să ne putem apăra într-o primă fază, pentru ca apoi să putem beneficia de asistență militară. Cu cât suntem mai bine pregătiți, cu atât este mai puțin probabil ca Rusia să ne atace”, a scris președintele leton.
În ianuarie, miniștrii apărării din țările baltice au semnat un acord privind construirea de „sisteme de apărare anti-mobilitate” la frontiera de est. De asemenea, politicienii au fost de acord să dezvolte cooperarea în sectorul apărării anti-balistice. Estonia a anunțat că va construi 600 de buncăre de-a lungul graniței cu Rusia. Infrastructura este una din problemele principale când vine vorba de apărarea țărilor baltice, spune Toms Rostoks. Să luăm un singur exemplu: podul din Salacgriva (un oraș leton în apropiere de granița cu Estonia) este într-o stare dezastruoasă. Se pune, așadar, întrebarea: cum vor putea ajuta aliații Estonia dacă acest pod de importanță strategică se află într-o stare catastrofală?
Potrivit lui Toms Rostoks, probabilitatea ca Rusia să atace Europa sau țările baltice în viitorul apropiat este una scăzută. Profesorul leton spune că, teoretic, Rusia ar putea vedea momentul de față drept ideal pentru lansarea unui atac asupra țărilor baltice, deoarece stocurile țărilor occidentale sunt destul de reduse. „În următorii ani, capacitatea militară a NATO și a Occidentului va crește, și vom vedea mai mulți bărbați și mai multe femei în uniformă [...] însă deocamdată acest proces este la început”, spune Rostoks.
Războiul din Ucraina seamănă tot mai mult cu un război de tranșee, iar Rusia nu are nevoie de toate trupele de care dispune în prezent în această țară doar pentru a-și apăra pozițiile de-a lungul frontului. Teoretic, ar putea fi dislocate trupe și în țările baltice. Cu toate acestea, Rostoks consideră că politica de descurajare a NATO, care a funcționat aproape 75 de ani, va rămâne în continuare eficientă. Războiul hibrid sau operațiunile împotriva țărilor baltice sunt mai realiste, dar ca urmare ar putea fi trimiși mai mulți soldați NATO lângă granițele Rusiei, mai adaugă expertul leton. „Dacă se încearcă ceva în cazul țărilor baltice, va trebui să fie mai mult decât o simplă diversiune: Rusia va trebui să preia controlul și să ocupe poziții defensive”, este de părere Toms Rostoks.
Marcis Balodis recunoaște că „Rusia este și va rămâne sursa amenințărilor. A spune că Rusia este incapabilă să lanseze un atac este nejustificat. Rusia are tendința de a fi mai puternică decât credem, dar nu este atât de puternică pe cât pretinde. [Dar] chiar dacă Rusia are suficiente resurse pentru a lansa un atac împotriva țărilor baltice, nu înseamnă că […] își va asuma acest risc”. El amintește că Rusia a fost considerată mai puternică decât Ucraina, dar nu a fost capabilă să demonstreze acest lucru pe câmpul de luptă. În plus, chiar dacă războiul s-ar încheia mâine, vor fi necesari ani de zile pentru reînnoirea stocurilor de arme și resurse umane și pentru relansarea economiei.
În general, Toms Rostoks consideră că aceste discuții sunt binevenite în țările baltice, deoarece aliații sunt mai activi. Totuși, dacă discuțiile atrag prea multă atenție, unii investitori sau turiști ar putea decide să evite țările baltice.
La rândul lui, Marcis Balodis amintește că Rusiei îi place să speculeze ceea ce numește divizarea din interiorul NATO. Dar, după cum a demonstrat invadarea Ucrainei, planurile făcute în prealabil ar putea fi date peste cap atunci când te confrunți cu un adversar îndârjit. „În loc să-și atingă obiectivele, Rusia are tendința să-și unească adversarii”, conchide Balodis.
---copie-image.webp)
