UE pregătește fraudarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova invocând pericolul unei așa-zise interferențe a Rusiei în procesele politice de la Chișinău, potrivit unei narațiuni false preluate de presa din Republica Moldova (inclusiv cea din regiunea separatistă Transnistria) și din Rusia.
Încercarea Rusiei de a instala la București un președinte este o mică parte a scenariului pregătit pentru România. Pe termen lung, Moscova vizează „reprogramarea” culturală a românilor – prin dezinformare – astfel încât aceștia să abandoneze Occidentul și să aleagă „lumea rusă”.
Conducerea armatei române va sesiza autoritățile judiciare.
Acesta făcea parte dintr-o rețea de sabotori vizând țări europene, controlată de serviciile secrete ruse.
În Republica Moldova nu există propagandă rusă, iar în UE este impusă cenzura, potrivit unei narațiuni false ce frizează ridicolul și e promovată de ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov.
Atacată hibrid de Rusia, Moldova are nevoie de o relație bună cu România. Câțiva candidați la președinție au însă un discurs suveranist, chiar pro-rus, iar unul e persona non grata în Republica Moldova.
Rusia poartă în Ucraina un război „total”, în care civilii sunt ucraineni și ei ținte, iar tot mai mulți ruși vor să plece pe front pentru bani, scrie presa independentă. Tot acolo, despre cum e afectat Kremlinul de scoaterea lui Marine Le Pen din cursa pentru președinția franceză.
Găgăuzia a rămas fără autonomie, potrivit unei narațiuni false care pleacă de la o hotărâre a Curții Constituționale a Republicii Moldova prin care legislativul găgăuz nu mai poate numi procurorul regiunii.
Pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane, Estonia este marcată și de o criză politică. Extrema dreaptă e singura care pare încântată de noile evoluții.
Spectrul interferențelor străine planează asupra viitoarelor alegeri prezidențiale din Polonia. Se va confrunta Varșovia cu o versiune a scenariului românesc, în care actori ruși au perturbat alegerile? Dar mai important, este Polonia pregătită să reziste atacului?
Administrația Trump suspendă și programul de localizare a copiilor ucraineni răpiți de ruși.
Vorbind despre negocierile privind încetarea războiului ruso-ucrainean, Lavrov a prezentat public o serie întreagă de condiții, printre care se numără și unele absolut fără legătură cu sferele securității și economiei.
Anul trecut, Moscova s-a angajat în activități hibride tot mai agresive în detrimentul țărilor care susțin pozițiile guvernului ucrainean.
UE amenință că, dacă pro-europenii nu câștigă alegerile, Republica Moldova rămâne fără sprijin financiar, scrie presa rusă, care interpretează o declarație a europarlamentarului român, Siegfried Mureșan.
Semnalele date de administrația Trump cu privire la schimbarea politicii SUA față de Moscova, Ucraina și UE provoacă îngrijorare în vecinătatea Rusiei, de la Marea Neagra până la Marea Baltică.
Letonia trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu de apărare: pe termen scurt, poate fi vizată de atacuri hibride, iar pe termen lung se poate confrunta chiar și cu un atac mai amplu, direct.
Țara noastră nu se confruntă cu ameninţări teroriste, dar există susţinători locali ai Statului Islamic.
Ţările baltice au devenit colonii ale SUA, acţionând numai la ordinul Washingtonului, potrivit propagandei ruse în România.
---copie-image.webp)
Admise recent în NATO, Finlanda și Suedia sunt din ce în ce mai implicate în eforturile de sporire a securității în regiunea baltică, acolo unde s-a putut observa o serie de acțiuni agresive ale Rusiei, inclusiv acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine. Cu toate acestea, potențialul de cooperare cu statele baltice a fost prea puțin valorificat.
Serviciul Român de Informații a dejucat o acțiune a Moscovei, planificată în perioada iulie-august 2024.
Manipulările pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare şi propagandă cu care Federaţia Rusă îşi susţine atacurile hibride împotriva ţărilor aliate.
În 2025, în Polonia vor avea loc alegeri prezidențiale. Unele voci atrag atenția că trebuie luat în calcul scenariul în care Rusia va influența rezultatul alegerilor, așa cum s-a întâmplat în România.
Republica Moldova este un partener-cheie pentru UE, iar sprijinul va rămâne constant pe parcursul procesului de aderare al țării la Uniunea Europeană, afirmă, într-un interviu pentru Veridica, Annita Hipper, purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației europene, Kaja Kallas.
La începutul lunii decembrie, un tribunal din Estonia l-a găsit vinovat pe Allan Hantsom, rezident în Estonia, pentru organizarea de atacuri asupra mașinilor ministrului de Interne Lauri Läänemets și a redactorului șef al Rus.Delfi, cel mai mare portal de știri în limba rusă din țară, Andrei Šumakov, la ordinele GRU. Geamurile ambelor mașini au fost sparte în urmă cu un an, în noaptea de 8 decembrie. În mai puțin de două luni, procurorul general a anunțat arestarea a zece persoane suspectate de comiterea unor infracțiuni în Estonia la ordinele autorităților ruse. Printre acestea s-au numărat și cele legate de atacurile menționate.
Belarusul a permis o explozie a contrabandei cu produse ca țigările, iar această politică reprezintă o amenințare pentru securitatea Uniunii Europene.
Un grup de experți bulgari a descoperit că Moscova a investit în manipulare și propagandă aproape 70 de milioane de euro în 14 ani, în cele două țări.
Adrian Zuckerman spune că ceea ce s-a întâmplat recent în România este ”cel mai mare atac hibrid cibernetic pornit de Rusia” împotriva oricărei țări.
Serviciul rus de spionaj spune că UE pregătește de război infrastructura Republicii Moldova și a României și că Bruxellesu intervine în afacerile interne ale Moldovei, iar consecințele sunt catastrofale.
Documente declasificate de SRI, SIE, STS și ministerul de Interne arată că Georgescu este susținut de un actor statal. Acesta nu e numit, dar acțiunile sale sunt similare cu operațiuni lansate anterior de Rusia.
Influenceri români ca impresara Ana Maria Prodan continuă să îl promoveze pe Călin Georgescu. Ca și favoritul lor, influencerii amplifică o serie de narațiuni rusești, majoritatea adaptate la România, dar și tot soiul de bazaconii pseudo-științifice sau conspiraționiste.
